RECENZII :

In jos

Iti plac recenziile facute de HIPHOPDINROMANIA?

Da
 
Nu
 
 
 
Vezi rezultatele

RECENZII :

Mesaj  Eladio wutanghiddenmember la data de Dum Noi 14, 2010 3:59 am

14 noiembrie 2010, prima recenzie: axes - plecat definitiv
avatar
Eladio wutanghiddenmember
Admin

Mesaje : 175
Data de inscriere : 12/05/2010
Varsta : 33
Localizare : Bacau

Vezi profilul utilizatorului http://hiphopdinromania.forumz.ro

Sus In jos

RECENZIE ALBUM: axes – Plecat definitiv (2010)

Mesaj  Eladio wutanghiddenmember la data de Dum Noi 14, 2010 6:17 pm

http://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/11/recenzie-album-axes-plecat-definitiv.html




RECENZIE ELADIO:

Daca 2009 a fost a fost un an foarte bun pentru hip-hop-ul romanesc, cu reveniri in forta ale unor artisti de baza al genului, primul gand probabil ti se duce la faptul ca 2010 nu se va putea ridica la nivelul anului precedent. In ciuda faptului ca axes (AxeS inainte si axes acum) este implicat deja de 8 ani in rap-ul romanesc, nu a reusit niciodata sa isi faca un loc in casele de discuri oficiale din Romania, dar asta ar fi o alta discutie infinita tinuta deja pe forumurile de pe internet de ani de zile. Dar cu peste 8 ani de experienta in domeniu, 1 material solo, unul cu Faibo X, 2 cu trupa sa USM si un “proiect” precum “Gangsta rap” alturi de USM abandonat, nu cred ca axes putea reveni cu ceva slab din punct de vedere calitativ.

Dupa cum spuneam, axes revine cu un album bun, foarte bun chiar lasand o impresie foarte buna dupa prima piesa promo, “Super echilibrat” interpretata live la emisiunea Marpha Hip Hop. Piesa vorbeste despre un baiat “super echilibrat” care intra in cacat dintr-o prostie, face din axes, prin modul in care povesteste, unul din cei mai buni naratori din rap-ul romanesc la ora actuala. Albumul mai este promovat si de videoclipul piesei “Nu ma ascund” in colaborare cu Aforic (2012) si colegul sau de la USM, Dj Faibo X.

Dar dupa cele 2 melodii care promoveaza albumul si o fac foarte bine, e nevoie sa iei albumul si sa il asculti cap-coada, deorece reprezinta oarecum coloana sonora al lui axes, un alt fel de gangsta rap, fara exagerari asa cum chiar axes ne-a obisnuit in trecut. Un album matur, inca de la prima piesa de pe album, “Nu e timp de dormit”, care prezinta situatia tarii noastre si aduce o noua acuza din partea rap-ului catre liderii tarii noastre. Si chiar daca Underman grabeste un pic ritmul piesei, iar subiectul poate fi considerat “fumat”, piesa ramane valabila, atata timp cat de 20 de ani ne batem cu aceeasi problema.

Imediat, dupa “Nu e timp de dormit”, axes declara clar alaturi de Aforic si Faibo X, ca “Nu ma ascund”. Piesa e un fel de “In da club” al lui 50 Cent, varianta de strada. Albumul continua cu axes si Vik care povestesc despre “Viata de noapte 2”. Fara sa contine sample-uri sau sa poti acuza de “furt”, piesa “Fiecare are limite”, duce un pic inspre “Pimpin all over the world” al lui Ludacris cu Bobby Valentino si “Ups & downs” al lui Snoop Dogg, un pic pentru linia melodica, un pic datorita lui Ovidiu care isi evidentiava vocea pe piesa.

Dupa viata de noapte, fiecare are limite, iar axes si le spune pe piesa “Nu te mai înţelegi cu noi”. Albumul continua fluid cu piesa “Super echilibrat” si “Plecat definitiv” cu Bitză şi Jhivago. Urmeaza “Scriu în nopţile albe” cu Butch, pe beaturile lui Faibo X si scratchurile lui Dj Undoo, se trece usor “De la raze arzătoare la nori trişti” cu Aminda, dupa care “Plouă mărunt”, iar pe aceasta piesa, intanim un Nimeni Altu’ asa cum il stim de pe “Nopti prea lungi”. Dar intr-un final “Vin zile bune”, incheind astfel alaturi alaturi de Serafim şi Dj Undoo intr-un ton optimist, nu inainte insa de a anunta ca este “Gata de plecare”.

In concluzie, dupa o prima ascultare, ai instinctul de a ii da replay si iti lasa de coloana sonora, albumul prezentandu-se ca un film, dar te lasa totusi cu senzatia de acel ultim album, mai ales dupa interviul de la Marpha Hip Hop unde a explicat ca aproape se retrasese din muzica. Dar dupa atatia ani si calitatile de narator, plus amprenta de productie muzicala a 7 din cele 12 piese, sper ca plecarea sa sa nu fie unde definitiva.

RECENZIE Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

După o pauză de aproximativ 5 luni (ultima sa apariţie oficială fiind pe albumul lui Butch, „Fiul risipitor”), fostul component al trupei U.S.M., axes, lansează pe 24 septembrie 2010 albumul „Plecat definitiv”.

Nefiind nicidecum un novice într-ale hip-hop-ului, primul său material, „Cuvânt înainte”, apărând în 2002, „Vol. 1” (alături de Faibo X) în 2003, compilaţia „Kuts from Underground” (2004), alături de artişti precum Kombat, Vick da Sick, D.J. Undoo şi alţii, „Back in the Bizz” (2006), şi „Ciordeli” (2007), precum şi apariţii pe materialele unor artişti ca Nimeni Altu’, Cedry2k sau Keri, axes atinge maturitatea ca artist solo cu acest album.

Majoritatea negativelor sunt produse de însuşi axes, sub numele de Sexy Loops, acesta practicând cu brio beat-making-ul încă de la începutul carierei sale.

Celelalte piese sunt produse de nume ca D.J. Faibo X (nici nu se putea altfel), Bitză, Bobby (membru Voicecutz) şi Adapter.

Încă de la prima piesă, „Nu e timp de dormit”, axes ne „arată” că Cedry2k are influenţă asupra artiştilor hip-hop de pe la noi, aceasta aducând ca tematică si îndemne cu piese ca „Zilele fricii”, „Alchimia veninului”, „Ore de vârf” sau „Zile nefaste”, axes „spunându-ne-o”, bineînţeles, în maniera sa distinctivă.

Realizată alături de prietenul şi fostul coleg de label, Underman, aceata piesă nu reprezintă nu numai un manifest liric (foarte acid şi bine „scuipat”; părere personală), ci şi revenirea după 3 ani de pauză discografică a lui Underman.

Piesa instigă în mod direct la revoltă împotriva celor de la conducere, sugerând ideea unei noi revoluţii, aducând pe final de piesă şi aluzia la Noua Ordine Mondială şi tentativele francmasonilor, ale sectei Illuminati de a implementa idei ori concepţii prin intermediul televizorului („Eşti victima metodei simple de manipulare, dar tu vrei televizorul şi mai mare...”).

A doua piesă, „Nu mă ascund”, reprezintă, din nou, un feat. cu doi dintre oamenii cu care a „ars-o” de-a lungul vremii: Aforic şi Faibo.

Aceasta arată latura personală, aspiraţiile, felul de a fi al celor doi M.C., cât şi părerile proprii despre dependenţii de drog, în speţă de heroină („...Doamne, ce-i vedeam de dimineaţă cum le era dor de viaţă; ...mi se pare că nu ştiu care şi-a vândut refugiu pe bani puţini ca Tribunalu’ Giurgiu” – Aforic; „ Mă poţi găsi din nou afectat că puştiu’ ăsta cordit întâi s-a apucat de fumat/ Şi-acuma-mi zice că davaua l-a chemat...” – axes), pseudo-emcee-ii ce imită rapper-ii negri („Îl ştiu pe unu’ tare, brunet la ten ca tuciu’ care face concert din cameră şi voce/ Şi tot ce-i stă în fire ca să pară atroce şi ca să vadă toţi că el e anti orice” – Aforic), strofa lui axes semănând cu un „program” pre-stabilit.

A treia piesă, „Viaţa de noapte 2”, o colaborare cu fostul coleg din U.S.M., Vick (pe vremuri şi Da Sick), reia o temă din piesa cu acelaşi nume, apărută în 2006 pe „Back in the Bizz”, prezintă atmosfera nocturnă din Bucureşti.

Piesa cu numărul patru, „Fiecare are limite” ne arată că, de fapt, axes nu prea are limite! Lasând la o parte gluma... Piesa este o colaborare cu Ovidiu, fost „absolvent” al Şcolii Vedetelor, cu care axes a mai colaborat pe albumul nelansat „Gangsta Rap”, are un ritm mai bounce, fiind poate cea mai digerabilă de către publicul larg.

„Nu te mai înţelegi cu noi”... Piesa 5... Din nou, vestitul Berceni! Ca şi Cedry2k sau Baxter, axes represent acest cartier periferic, explicându-ne filosofia, modul de viaţă al celor de acolo, amintind şi mici fragmente din adolescenţa sa („Şi tot ce aveam în buzunar lăsam la bar/ Eram titular, mă duceam la şcoală rar”).

„Super echilibrat”, o piesă pe un negativ cu chitară mexicană, prezintă poveste unui homie mult prea OK care ajunge într-o situaţie limită la finalul piesei, axes lasând şi o dâră de mister despre decizia personajului.

Această piesă, pe mine personal, prin faptul că are fir epic, mă duce cu gândul la piese ca „Încă o poveste” a lui Nimeni Altu’ sau „Cât a trăit” a celor de la B.U.G. Mafia.

Urmează piesa ce dă titlul materialului, „Plecat definitiv”. Un omagiu adus mamei, un fel de scuză, în care toţi, mai mult sau mai puţin duri, cred că ne regăsim...

Nici nu şi-ar fi găsit loc alte nume decât Jhivago şi Bitză pe această piesă!

8, „Scriu în nopţile albe”, alături de Butch şi D.J. Undoo, un alt tribut, ca şi piesa anterioară, de data aceasta adus hip-hop-ului.

Butch ne vorbeşte despre un EL (hip-hop-ul), axes renunţă la bani atâta vreme cât se hrăneşte spiritual, Undoo „vorbindu-ne” prin intermediul lui KRS-One... Magistral!

Următoarea piesă, o piesă despre relaţii, axes ca partener.... „De la raze arzătoare la nori trişti”, alături de interpreta de jazz Aminda.

Piesa cu numărul 10, „Plouă mărunt”, aduce o nouă colaborare cu bine-cunoscutul Nimeni Altu’.

Trăiri, păţanii, sacrificii ca artişti, aceasta transmiţând in mod subliminal şi o gândire optimistă (la modul „Cei din urmă vor fi cei dintâi”).

Urmează o colaborare cu mai tânărul Serafim şi D.J. Undoo, pe un beat de Adapter, „Vin zile bune”.

O declaraţie de dragoste şi, probabil, cea mai optimistă de pe album, numele spunând totul, „bucuria” simţindu-se în glasul lui axes.

Ultima piesă, „Gata de plecare”, începe cu un soi de percuţie africană, fiind o piesă plină de sfaturi, pe un negativ destul de chill, produs de el, un fel de „testament” muzical, nefiind vorba de bunuri, ci de ceea ce lasă ca „moştenerire” – albume, piese, el, omul axes.

„Plecat definitiv” este un album complet, realizat de artist după cum a simţit, şablonarea nefăcându-şi apariţia în cazul lui axes, fiind printre cele mai inedite apariţii din 2010.

Melodiile preferate de pe album ale lui ELADIO:

Nu e timp de dormit / cu Underman

Nu ma ascund /cu Aforic & DJ Faibo X

Super echilibrat

Melodiile preferate de pe album ale lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

Scriu în nopţile albe (cu Butch & D.J. Undoo)

Nu e timp de dormit (cu Underman)

Plouă mărunt (cu Nimeni Altu’)

Nota lui ELADIO: (7,5)

Nota lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu: ( 8 )



Toate detaliile tehnice despre album le gasesti accesand http://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/11/axes-plecat-definitiv-2010.html

avatar
Eladio wutanghiddenmember
Admin

Mesaje : 175
Data de inscriere : 12/05/2010
Varsta : 33
Localizare : Bacau

Vezi profilul utilizatorului http://hiphopdinromania.forumz.ro

Sus In jos

RECENZIE ALBUM: Methadon 3000 – Veriga lipsa (1999)

Mesaj  Eladio wutanghiddenmember la data de Dum Noi 21, 2010 7:48 pm

RECENZIE ALBUM: Methadon 3000 – Veriga lipsa (1999) (de pe http://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/11/recenzie-album-methadon-3000-veriga.html)



RECENZIE ELADIO:

La fiecare 10 hip-hop-eri 9 au formatie / La fiecare 10 formatii 9 sunt de cacat / La fiecare 10 cacaturi pe care le aud / Am 9 feluri de a va spune / Ce-am sa va spun acum : La fiecare 10 trupe cu potential / 9 isi schimba stilul si se strica la cur. Pentru ca din fiecare 10 piese / 9 sunt muzica usoara, iar a 10-a e un intro / Care-i si ala vai de mortii lui / La fiecare 10 trupe care nu se strica la cur / 9 fac compromisuri, sesizati evolutia / Pentru ca din fiecare 10 piese,
Doar 8 sunt muzica usoara / A 9-a e intro ala / Iar pe a 10-a n-am ascultat-o inca / Din 10 trupe nestricate si necompromise / 9 n-au mesaj, dar de cand conteaza asta-n hip-hop / La fiecare 10 versuri ale lor / 9 nu spun nimic, iar al 10-lea isi cam repeta ideea. / Din 10 trupe bune care au si mesaj / 9 sunt previzibile la modul urmator : Pentru fiecare 10 oameni / Care le asculta 10 mesaje / 9 dintre ei nu gasesc nimic nou / In 9 dintre ele iar la fiecare 10 cuvinte 9 sunt expirate / Al 10-lea e original in toata propria putere / Pentru ca din 10 astfel de cuvinte originale / 9 sunt greseli gramaticale / Iar al 10-lea o balbaiala. / E timpul sa faceti socoteala finala : / Prea multi cu numarul 1 / Nu mai puteti sa faceti fata / Eu ma proclam cifra 1, /Este ca v-am bagat in ceata ?

Asa incepe albumul “Veriga lipsa”, albumul lui Dj Sleek si Vexxatu’ Vexx, uniti sub numele de Methadon 3000. Citind versurile, versurile ti se par scrise de recent, vazand ca in 2010, “La fiecare 10 trupe care nu se strica la cur / 9 fac compromisuri, sesizati evolutia”, dar nu, “Veriga lipsa” este un album in 1999!

Intr-un interviu, intrebat “de ce 3000”, Vexxatu’ a raspuns: “3000 era era in care se petrecea actiunea.
Anul din care venea intelepciunea.
Rata de schimb la cursul panta rei...
Speraclul cheii… ideea dinaintea ideii...”

Si avea dreptate, pentru ca ascultand prima piesa de pe albumul cu acelasi nume ca si piesa, care incepe cu versurile din introducere, iti dai seama dupa 11 ani ca Vexx avea dreptate. 1999 a fost un an foarte bun pentru hip-hop-ul romanesc, au scos albume (ma rog, unii ep-uri sau single-uri) 1-Q Sapro, La Familia, M&G, B.U.G. Mafia, Parazitii, Zullu, Da Hood Justice, Brugner, Sotto Inteso, R.A.C.L.A., Don Baxter, Morometzii, Verdikt, Marijuana si ma opresc aici pentru ca risc sa fac lista materialelor iesite mai lunga decat recenzia.

Dupa “pauza” “*” (da, asa se numeste primul interludiu), urmeaza piesa “Fară nume”, iar tura asta Vexx isi face “spatiu” cu sau fara referire la ce a iesit pana la acest album: “Cand eu dadeam pe goana lirici grele / TU stateai la nisipar si faceai castele / Cand eu eram pe scena tinand de microfon / Tu aruncai un ciob si jucai sotron / Cand eu eram pe zona, ce faceai tu? / Flori, fete, baieti, baieti si elasticul / Cat despre Dj Sleek, cand el freca vinyl / Tu frecai umil, “preputul” infantil”.

Se continua cu “Redacţia Jocuri prezinta “D-ale noastre””, iar lui Vexx si Sleek, pe piesa se alatura si Piele de la Getto Dacii: “Acum combin cu Piele in echipa”. “Buna, ce mai faci? Sunt Piele de la Getto Daci / Cand apar printre baietasi, toti se opresc din joc sa-si faca temele”.

Dupa cele 5 minute de “rime grele” se intra in cel de-al 2-lea interludiu, “**”. Iar daca baietii din cartiere nu din cont de cele 10 porunci, Vexx prezinta “Decalog”, un fel de manual care te invata cum sa te descurci in cartier, cele 10 sfaturi bazandu-se tocmai pe asta. “Regula de baza in cartier / cu impresii in cap manca-ti-as n-o sa te placa nimeni nicaieri”.

Urmeaza ce-a de-a 3-a pauza, “***” si se continua cu “Din sub”, in colaborare cu un alt Getto Dac, Deceneu, aceasta fiind si piesa aleasa pentru videoclip. Probabil una din cele mai underground piese intrate pe micul ecran vreodata in Romania. Si daca e underground, nu e doar pentru cei din underground, Vexx punand in dilema chiar si fizicieni cu rima sa: “Cand te privesc sa stii ca te privez de libertatea gandurilor / ma dezvolt in tine ca un embrion in vitro / Dar in final tot tu vei avea puterea pentru / si atunci ma intreb pt ce vei opta / 340 sau 3X10 la a 8-a / adica 3000 ori 10 la a 5-a si imediat dupa / ce te vei opri in soare am sa-ti iau fata-n lupa/ anagrama si atunci te vei uita la ceas si vei constata
ca e 11 august 14:03:07 / explicatzia e ca vexxatu’ te-a eclipsat / acu stai cu ochi in 4 dar la propiu nu la figurat / vrei sa afli la cati metri esti de mine / imparte cu 986 ori 10 la a 13-a si transforma in ani lumina”, iar dupa ametelile provocate de Vexx, intri (fara refren) pe “mainile” lui Deceneu: “Ridic din subteran blestem nu ma tem / sunt demn la un semn in capete de lemn / cine sunt? extra mega giga hiper ultra super / omu care spune adevarul sa te supere / raspoitu! priveste-ma pe strase”.

Urmeaza ce-a de-a 4-a pauza “****” si piesa “Ec, Dui, Trin Me Duşmanonghe”, piesa pe jumatate in tiganeste si pe jumatate in romaneste. Nu stiu exact ce inseamna titlu, dar am aflat ca este scris gresit si ar fi ceva de genul: ec (jekh) = unu, dui (duj) = doi, trin = trei, me = eu, mine, mă, iar “duşmanonghe” ceva legat de dusmani, partea romaneasca fiind, iar un atatc catre MC: “Par din taramul negru cu stilul meu bolnav / Fac sa va cada capetele voastre de sclavi / Ma exprim asa pentru ca vorbesc cu credulii / MC-i care reprezinta doar pielea pulii”.

Albumul se incheie cu un ultimul interludiu, un pic mai “hard” , “*****” si piesele “MC Karaoke” si “O mana”. “MC Karaoke”, e un alt atac la MC-i: “Nici tu nu stii ce reprezinti …. N-am de gand sa comentez cum suna muzica / Dar deseori chiar tu te plangi ca-i altceva / Vii la mine cu scuze, cuvinte potrivite / “As vrea sa fac asa, dar eticheta nu-mi permite” / Hai da-te-n sloboz/…/ Gandeste ce-ai simtit tu daca ar fi sa afli ca eu / De fapt ma pis pe rap si fac ce fac doar la misto / Sunt fericit ca nu, dar oare cum ar fi?”. Ultima piesa, “O mana” trateaza 4 subiecte: “femeia de servici din blocul meu”, prostitutia muzicala: “Te poti baga si-n hip-hop cu astfel de concepte? / Pentru ca si o stoarfa care-i buna meseria ei / Tre` sa-i placa si ei pula nu doar zdranganeii / Ca decat sa se frece,cascand de plictiseala / Mai bine sapa gradina, sau se ducea la scoala / Asa si tu mancati-as cantaretule / Daca n-ai placere din ceea ce faci / Mai bine dadeai la naiba / Ca daca te si compromiti, si nici nu-ti place deloc / Esti ca o curva beata care zace intr-o scara de bloc / Dupa ce o noapte-ntreaga s-a balacarit complet / S-a si imbolnavit si nici nu i-a iesit profit”, copiii de bani gata: “Intr-o zi insa parintii lui au cazut prada / Unui accident barbar pa autostrada / Iar banii lor s-au dus pula de suflet in sloboz / Ca s-a descoperit ca erau obtinuti fraudolos”, iar cel de-al 4-lea, despre el insusi: “Al 4-lea subiect pa care acu` o sa-l tratez / Sunt eu Vexxatu` Vexx un tip uman mult prea complex / Caterincos pe vers, chiar daca problemele-s grave / Iar daca n-ati fost atenti atunci va zic / Ca n-aveti nici cea mai vaga idee decat de monoframant / La viata de pe pamant si mai ales de Sub pamant / In sensul de apoi... dar si-n sens de Undeground” .

Un album clasic, cu un singur minus din punctul meu de vedere, deoarece cele 5 interludii (inutile as zice) puteau fi inlocuite cu macar tot atatea piese. Negativele sunt simple, dar acesta nu-i un minus, dand un iz de underground pur, un sound “wu-tang clan”, iar versurile…”

“Baiet fiind, prin cartier si-mprejurimi
Dadeam duma-n 4 patrimi de cand n-aveam buletin”

RECENZIE Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

Methadon 3000 – Veriga lipsă

Lansat pe data de 2 octombrie a anului 1999 alături de Cat Music, albumul „Veriga lipsă”, reprezinta un album ce a făcut (şi încă face) istorie.

Trupa Methadon 3000 a fost doar „următorul pas” făcut de Vexx şi Sleek, prietenia dintre cei doi fiind deja cunoscută.

Ambii, Andrei (Vexxatu Vexx) şi Bogdan (D.J. Sleek), sunt oameni cu state vechi în hip-hop-ul românesc, Vexx făcând parte din regretata trupă Delikt şi Sindicatul R.A.N.-S., iar Sleek fiind un promotor al genului încă din 1992.

De-a lungul carierei, atât Vexxatu cât şi Sleek, au avut colaborări cu trupe ca R.A.C.L.A., Da Hood Justice, Getto Daci, L.I.R.I.C., Vexxatu colaborând şi cu trupe de pe „partea adversă”, West Coast, ca La Familia sau Il-Egal.

Albumul „Veriga lipsă” a adus ceva nou în hip-hop-ul românesc, un sound destul de abstract, alternativ chiar, pastrându-se, totuşi, apartenenţa la underground.

Albumul începe chiar cu piesa ce dă numele materialului, „Veriga lipsă”, o piesa ce vorbeşte de tendinţele de acum 11 ani în muzica hip-hop autohtonă a acelor vremuri, vorbindu-ne în special de ceea ce fac „geilalzi”, concluzia fiind că Methadon 3000 reprezenta „Veriga lipsă” din „lanţul” hip-hop al acelor vremuri

Urmează un scurt interludiu instrumental, cu numele „*”, livrat de D.J. Sleek.

La rând vine „Fără nume”, o piesă ce prezintă evoluţia lui Vexx, a lui Sleek, în binecunoscutul stil liric „ghiduş”, inconfundabila amprentă a lui Vexx, aducându-se aminte de „răposata” trupă Delikt. („Până acum mă delectam atunci când Delikt-am/ Acum meditez în timp ce te Methadon-ez”)

Urmează o colaborare „în familie”, cu Piele de la Getto Daci, pe piesa „Redacţia jocuri prezintă: D-ale noastre” (acesta fiind sinonimul pentru „Parental Advisory” în viziunea

lui Vexx).

După aceasta, un alt interludiu de-al lui Sleek... „**”.

„Decalog”. Putem spune că această piesă a fost primul single al albumului, deoarece a apărut pe compilaţia „Star de cartier” în vara lui 1999.

Vexx scrie o altfel de Biblie, mai de cartier, în piesă explicându-se tehnicile de adaptare şi comportament în cartier sub forma a altfel de „10 porunci”.

Respectând structura albumului, „***”...

Single-ul oficial al albumului, „Din sub”, piesă ce a beneficiat şi de clip, reprezintă o colaborare cu Deceneu, din aceeaşi „trupă-soră”, Getto Daci.

Rime interne, comparaţii nemaiîntâlnite până atunci in rap-ul românesc, flow-ul... Nici nu mai vorbim!

Piesa 9 – „****”, un alt episod instrumental de-al lui Sleek.

Urmează un alt lucru inedit, nemaiîntâlnit în hip-hop, o piesă în limba rromanes, „Ec, dui, trin – Me duşmanonghe” (Un’, doi, trei – Duşmanii mei), în a doua strofă Vexx făcând traducerea în română cu versurile puţin adaptate pentru a rima.

Acest lucru nu este de neînţeles deoarece Vexx nu a făcut niciodată un secret din etnia sa (rromă), numele său real fiind Andrei Brebian Blănaru.

Un ultim interludiu, „*****”, pe care putem surprinde şi câteva inserturi dintr-un film erotic.

Pe piesa cu numărul 12, „M.C. Karaoke”, Vexx abordează falşii cântăreţi, cei ce se dedau la compromisuri cu un „aer” mai de battle, piesa fiind piperată din plin cu „aprecierile” sale la adresa acestora.

„O mână”, cea mai „serioaă” piesă de pe album, atât ca text, cât şi ca negativ, ce ne dezvăluie un „altfel” de Vexx, cu patru personaje principale, o naraţiune în adevăratul sens, Vexx povestindu-ne soarta fiecărui personaj în parte, inclusiv a sa.

Un clasic „must have it”, un material care în ziua de azi mai mult ca sigur (şi asta o spun cu regret) nu ar fi unul oficial la o casă cu „pretenţii” cum e Cat Music.



Melodiile preferate de pe album ale lui ELADIO:

Toate piesele (exceptia interludiilor)!

Melodiile preferate de pe album ale lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

O mână

Din sub (cu Deceneu)

Redacţia jocuri prezintă: D-ale noastre (cu Piele)

Nota lui ELADIO: (9,5)

Nota lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu: (9)



Toate detaliile tehnice despre album le gasesti accesand http://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/08/methadon-3000-veriga-lipsa-1999.html
avatar
Eladio wutanghiddenmember
Admin

Mesaje : 175
Data de inscriere : 12/05/2010
Varsta : 33
Localizare : Bacau

Vezi profilul utilizatorului http://hiphopdinromania.forumz.ro

Sus In jos

RECENZIE ALBUM: DOC – Scapat de sub control (2010)

Mesaj  Eladio wutanghiddenmember la data de Dum Noi 28, 2010 5:42 pm



RECENZIE ELADIO:

La 5 ani distanta de “Dificultati tehnice” (primul album oficial CTC), fanii, digerand oarecum acest album, dar cu siguranta in continuare pe “repeat” in playlist-ul fanilor CTC, au trecut imediat la “nivelul urmator” odata cu zvonul dat acum cativa ani care spunea ca DOC pregateste un mixtape. Cu trecerea timpului si cateva piese in circulatie pe internet, “Scapat de sub control” era din ce in ce mai asteptat de fanii genului. Si acest “Detox” (asteptat precum albumul lui Doctor Dre, dar avem si noi doctorul nostru), varianta romaneasca, iese intr-un final, in data de 10.10.2010 si nu dezamageste deloc asteptarile fanilor.

Cu exeptia repetarilor comparatiior in versuri, care uneori pot deveni obositoare, intalnindu-le pe absolut orice piesa si de piesa “Genti de bani”, negata de fani in mare parte, dezamagiti si de alegerea videoclipului tocmai pentru aceasta piesa, albumul este unul perfect! Flow, versuri, intrumentale, totul bine lucrat si lucrul asta ar trebui sa dea de gandit fanilor cand asteapta mult timp un material. Revenind la “comparatiile” din melodii: “Si da, tre’ sa scrii zi de zi ca biografii” (Permite-mi sa ma prezint), “Si vreau sa mor ca Steve facand ce-mi place” (Scapat de sub control), “O arzi pus pe scandal ca Doc , Cedry2k , Dobrescu !” (Grav, magic, fin), “Fac caterincă-n faţa morţii Ca Ivan Turbincă” (Ivan Turbinca), “de pustan pe picioarele mele ca parul de pe gambe” (Astept ce o sa vina), “nu-l evit devine livid comic ca marvell doc din mark twain vin ca huck” (Ia loc), “C-ajungi să mănânci de pe jos ca japonezii” (Genti de bani), “Am , destule pe cap ca un rapper cu bandana si fes” (DOC zis Jim), “ca sperii fetele si are mai multe seminte ca un pepene” (Calaul), “periculos ca un pretendent boxand pentru titlu” (Omul meu), “ma jur o ard nebun te tai la cioc ca bic” (Ma joc un pic), “Merg ceas ca Flavor Flav, Muncesc, aduc acasa si lei din rep” (De ce tipa femeia asta?), “ bag splifful in tunning ,doc e primu` high ca sputnik” (La stanga), “Si-am scos piese ce zguduie masini ca un drum prost” (Piesa de dans), “talentul meu e de la Dumnezeu transpiratia e gen mana m-ai cautat ti-ai gasit beleaua te bat rapid ca steaua o arzi prajit precum cafeaua plus c-ai albit ca neaua” (pe bonus) fiind doar o parte din ele, dar foarte compensate de jocurile de cuvinte, care, daca ar fi sa le enumar pe toate, as face probabil cea mai lunga recenzie. Jocuri de cuvinte, metafore si rar cuvinte aruncate inutil doar ca sa rimeze versurile fac din “Scapat de sub control” unul dintre (daca nu cel mai) metaforic album iesit vreodata in Romania.

Nici interludiile nu sunt mai prejos, chiar si acestea fiind inovative si amuzante in acelasi timp, pe intro-ul “Griji materne” fiind chiar mama lui care deschide abumul cu un: “Vlad a fost un copil cuminte,studios,dar de cand a dat de Rap,Hip-Hop sau cum dracu'i mai zice, s-a
schimbat total. Tot sustine ca e doctor si ca muzica asta s-a imbolnavit, ca el trebuie s-o vindece. Ce tampenie mai e si asta? Nu ma mai inteleg cu el de ani buni. Parca a-nnebunit. Nici nu-l mai recunosc. Uneori ma-ntreb: "Cine e omul asta?"”, iar apoi se trece direct la piesa cu Maximilian, “Permite-mi sa ma prezint”: “cine esti tu? Doc, zis si facut niciodata, cel mai bun MC,care n-a vazut Parisu' tata, tu cine esti? lumea-mi zice Maxi,Maxi, imi iubesc fratii,fratii,o ardem ca spartii,spartii..”, piesa ce, pe langa introducerea (iarasi metaforica: “eu sunt Doc,la restu' le-au zis MC”) piesa are si un mesaj puternic de mustrare fata de fani “Publicul din tara trebuie sa invete sa respecte”.

Se continua cu “Scapat de sub control”, unde Dj Paul isi face foarte bine meseria, cu scratch-uri ce sampleaza Cedry2k: “Sunt scapat de sub control, ca sofer matol” si DOC care isi continua autoprezentarea. “Grav, magic, fin” e un alt bombardament de metafore din partea lui DOC pe beat-urile lui Raz One: “Suna a ce te pretinzi sau a ce tinzi tu sa fii / E show , sala-i full in acest scop scot 2 grame / Si la tine e full , vad 3 popi si 2 dame / Flow , fresh bag 2 lame imi dau 2 palme / Scuip ! Tu o arzi mama-mama, da' n-ai 2 mame / Aspir la perfectiune pe jos nu-s 2 scame”.

Cu Motzu la butoane, DOC cu VD si Carbon se vorbeste despre “FRati” si prietenie “Rulez cu aceeasi oameni de o duzina de ani……. am persoane tari in jur si nu-s bodyguarzi / Sunt niste copii maturi si am crescut ca frati / Am invatat unu' de la ceilalti, toti de la unu' / Toti incruntati cand unu' facea pa nebunu'”.

“Ivan Turbinca” cu REY, probabil cea mai caterincoasa piesa unde predomina cuvantul “caterinca”, prezent in aproape fiecare vers. Se face reuniunea CTC-ului pe piesa “Astept ce o sa vina”, unde DOC alaturi de Deliric 1 si VD povestesc despre copilarie. VD: “ eram unii dintre pustii care transportau materialul tau preferat”, DOC: “de pustan pe picioarele mele ca parul de pe gambe munceam scriam spalam zilele negre nopti albe” si Deliric 1: “mi-aduc aminte cand credeam ca-i totul simplu si-a trecut timpul si realizez ca nu-i totul sigur si Toto-i singur” si bineinteles Dj Paul la platane.

“Ia loc” cu Mike Diamondz e o rafala de rime cu un DOC in forma: “scuip nitrogen lichid inghet iadul / nitrogen need for speed tu pierzi startul / daca ma agiti scuip rapid ca jean pavel / de mic te demit cand emit pe beat e altfel / nu te mint nu depinde de mit pitbull ia-l / nu-l evit devine livid comic ca marvell / doc din mark twain vin ca huck / fa loc pasari mari 3 le vin de hac”.

Din nou alaturii de colegii VD si Deliric, cei 3 ataca guvernul pe piesa “Genti de bani”: “Cât vrei să furi domn ministru? / Uită-te-n jur, e sinistru / Ştiu c-o să ne vinzi pe toţi / Doar ca să te scoţi şi d-aia eşti hoţ.”

“Ma uit”, produsa de VoiceCutz, prezinta diferentele fata de acum 10 ani si rezultatele, iar piesa “Muzica”, alaturi de VD, Deliric 1, Nwanda si Cedry2k este oarecum o continuare a piesei antecedente sau mai bine zis, “o oda a neregretarii” si a dragostei fata de ….muzica: “Multi ma-ntreaba multe, Vrute,nevrute, eu ma-ntreb care-i scopul meu…E muzica, nu-i cea mai buna, dar e a nostra,Si nu cred ca-i unul sa poa' sa spuna ca-i cea mai proasta” (DOC), “Trece prin suflet, imi curge prin sange, Deci intelege n-am cum s-o dau mai incet, Si e ciudat c-as vrea s-o impart cu toata lumea, Totusi n-o sa las pe nimeni sa mi-o ia, ar fi culmea!” (Vlad Dobrescu), “Si multi zic ca-s nebun sa fac asta, Ai 30 de ani Toto lasa joaca, Ia-ti nevasta, fa-ti casa, fa bani, umple masa, Lasa filmele de Gangsta, Mai lasa rimele de basta.” (Deliric 1), “Te trezeste dimineata dup-o noapte mai grea, Si nu stiu tie,dar mie mi-a dat tot ce avea, Si s-ar parea ca nu pot trai fara ea, fara muzica!” , “N-am niciun alt motiv decat nenorocita asta, De muzica, nu ma pot trezi din vis, V-o stiu ca pe-un strigat, Nu te opri din scris! V-o stiu in public zic, Bine zici Cedrea please, Ok, pune un beat, lasa MIC-ul deschis sa fac muzica!!!” (Cedry2k).

Pe un alt beat de la Motzu “DOC zis Jim” isi prezinta aliasul, bineinteles in stilul caracteristic: “Am , destule pe cap ca un rapper cu bandana si fes, Totusi in rap am cel mai bun flow - Michael Phelps”.

Piesa “Calaul”, introdusa de interludiul “De ce a uitat doctorul lumina aprinsa” este in colaborare cu Guess Who si se continua cu “Omul meu”, alaturi de Faibo X, iar DOC vorbeste (probabil) despre Hip-Hop ca despre cel mai bun prieten, dar dupa cum spuneam,probabil, deoarece e greu de crezut ca el si “rap-ul” se stiu doar “din 94”, poate acel an fiind doar anul in care s-a apropiat cel mai tare de aceasta lume: “ eu cu el ne stim din ‘94 tovarasi pe viata / cu el ma amuz cand dinozaurii apar iarasi pe piata / il stiu de cand era un adolescent decent / nu era dependent de cent / auzeam ca a ramas repetent recent…..eu cu el ne stim din ‘94 frati pana inima-i moarta / doc de el invatat sa scuipe pentru strada.”

Din nou VD si Deliric, de aceasta data pe piesa “Vor sa stie”: “vor sa stie daca inca scriu inca-s viu / inca sunt ce vreau sa fiu ei nu stiu / cum ca-i prea tarziu sa-mi scoti din cap / modul in care inca fac hip hop”. Iar Motzu si ritmul se grabeste , iar pe “Ma joc un pic” cu Raku care il “ajuta” la rafala de rime pe DOC: “rak ce faci / uite ma joc un pic / fac din hip hop flick flack liric / in forma de semnul exclamarii / intors pe dos ca pun punct miscarii / bai rak ce faci / uite ma joc un pic / fac din hip hop bistari tip practic / cu pixul meu care baga jaratic / cand apar pe beat sublim si lovesc naprasnic”. Deliric (prezent pe piesa doar cu un “doc ce faci” si “rak ce faci”) apare si pe “De ce tipa femeia asta”, produsa de Double L.

Se putea CTC fara fum? Bineinteles ca nu, iar daca spuneam de interludii inteligente si inovative mai sus, piesa “La stanga” cu ADN, care prezinta “metodele de plasare”, iar interludiul “Regulamentul” vorbeste tot despre “cozias” si despre regulile de comportare si consecintele nerespectarii regulamentului.

Albumul se incheie cu “Piesa de dans” alaturi de Deliric 1 si Mike Diamondz (“Auzi tata,lumea-i saturata de repu' trist / Te las cu fata luminata, gura cascata - sunt dentist), remixul piesei “Grav, magic, fin” alaturi de Bitza si Cedry2k si piesa bonus (de fapt un hidden track, piesa ascunsa, intitulata “Sentinta strazii”) care inchide albumul.

Dupa materialul CTC din 2005 (Dificultati tehnice) si interventiile lui Deliric 1, sub numele de Jupiter (aliasul pe partea de productie), cu cele 3 episoade din Jupiter a ucis melodia, pe ultimul fiind prezent si Doc sub numele de Skilltester Stabbone, cel din urma, “DOC zis Jim” , inchide (momentan) acest ciclu, cu un album oficial (cel de-al 4-lea album hip-hop iesit pe “tarabe” in 2010), dupa parerea mea, demential si CLASIC!

RECENZIE Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

După o lungă perioadă de aşteptare, DOC lansează pe 10 octombrie mult aşteptatul album “Scăpat de sub control”.

Conceput iniţial sub forma unui mixtape, acest material s-a schimbat în timp alături de DOC, iar când spun schimbat mă refer la concept, teme abordate, etc., într-un final transformându-se într-un album oficial cu acte în regulă.

Pe numele său din buletin Vlad Munteanu, acesta activează în rap-ul românesc de mai bine de 11 ani. Spun asta pentru că prima apariţie oficială s-a produs în august 1999, sub numele Dr. Liric, alături de E.L.I.T.A (Enunţ Literalmente Imperceptibil Tacticienilor Antimetaforă), pe compilaţia Marphă – Strict Hip-Hop IV, cu piesa “E.L.E.” (Eseul Libertăţii Efemere).

Totuşi, trupa cu care a început a fost Trilogia, unde activa alături de Nashu şi Nwanda.

Undeva între ‘97-’98 apare şi prima piesă Trilogia, piesă realizată alături de Vlad Dobrescu şi II-Zece din Ultima Specie, negativul fiind produs de Sub Zero de la Da Hood Justice.

De-a lungul timpului, DOC a apărut sub diverse nume de scenă, toate având în comun „doc”: L Doctor sau L-Doctor (uneori scris cu k) sau L Doc.

Încă de la început s-a făcut remarcat prin flow, abilitatea de a jongla cu rimele, tehnica lirică, adaptabilitatea pe piese, „mulându-se” pe stilul fiecăruia, idei inovatoare, timbru vocal aparte, originalitate în idei, toate acestea permiţându-i să fie invitat sau să facă invitaţii pe piese.

Are la activ colaborări cu nume ca D.J. Sleek, R.A.C.L.A., Da Hood Justice, K-Gula, Vexxatu Vexx, raku, apariţii pe materiale ca Marphă IV, Real Hip-Hop 2, Ronin al lui Tata Urs, Plus Infinit şi Pătratul Roşu semnate R.A.C.L.A., Născut pentru asta – Da Hood Justice, Facem Records vol. 1 şi 2, Hip şi Hop Murale 2, În mediu vitreg şi Rezistenţa ale lui raku, Proiectul Verde, Intercont Music prezintă cu mândrie LooP Records, Visuri în întuneric şi Schimbări – K-Gula, Vocabule, Reacţii adverse al lui Carbon, Alchimia veninului şi Poezie balistică ale lui Cedrea, pe albumul de remix-uri al lui Subsemnatu, 1 Terra de instrumentale, albumul 2012, l-a însoţit pe Sişu în Vacanţă în Mexic, Răni cicatrizate al lui Scânteie, lista neîncheindu-se aici.

Alături de C.T.C. a lansat două materiale: un E.P., Secretul din atom, în 2002 şi Dificultăţi tehnice în 2005, cel de-al doilea fiind un material oficial, lansat sub egida R.U.L./ ROTON.

Pentru Scăpat de sub control, la capitolul producţie DOC a colaborat cu oameni ca Raz One, Double L, Motzu, Carbon, VD, Sez, Sagace, VoiceCuts, Kajmir Royale, Jupiter sau oameni de studio (pentru înregistrări) ca Grasu XXL, Benzen (10 Tone), Christu şi Jaques Yolo (Zale), Zeze (Iadaici Records, Arad), de mixaje ocupându-se Vlad Dobrescu, masteringul Mitză AGR, coperta fiind realizată de către Deliric.

Albumul începe cu un fel de intro, Griji materne, a cărui protagonistă este chiar mama M.C.-ului, Iolanda Chiţu.

Aceasta ne spune cum Vlad al ei a fost “un copil cuminte, studios” şi cum s-a schimbat el de când a dat de “rep, hip-hop sau cum cum dracu’ îi mai zice!”.

Pe piesa nr. 2 urmează o colaborare cu Maximilian, colaborare care pe vremuri ar fi fost catalogată ca una cu un reprezentant al „părţii adverse”, acest lucru nefiind nou în cazul lui DOC, el mai apărând pe piese alături de artişti ca Sişu sau Puya.

Piesa cu Maxi poartă numele „Permite-mi să mă prezint”, unde ambii fac o prezentare detaliată ce surprinde şi aspecte din viaţa personală, DOC dând-o din nou „cotită” („...zis şi făcut niciodată/ Cel mai bun M.C. care n-a văzut Parisu’, tată”), dume cu substanţă („Zi-mi Edisson supărat, c-ăştia au călcat pe bec iar/ Premieri graşi, zici c-ai dat de Emil Boc la Mac…”), iar Maximilian subliniind respectul cel poartă prietenilor săi („Îmi iubesc fraţii, fraţii...”), faptul că a făcut din muzică o meserie („Şi n-am venit doar la distracţie, bre, sunt la muncă”), faptul că materialele trebuie cumpărate, lucru ce nu se prea întâmplă („...că cică dacă vrei bani din rap asta e blasfemie”).

Piesa ce poartă numele albumului, Scăpat de sub control, a fost precedată de o altă variantă, variantă ce a beneficiat de aportul unui alt membru C.T.C., Deliric 1.

Varianta de pe album este un featuring cu D.J.-ul trupei, Paul.

O altă trecere în revistă a evoluţiei de la Dr. Liric spre DOC („Sunt de pe vremea N.P.A., Brooke şi Sage/ De când NBA însemna Jordan, Magic”), N.P.A. şi Sage fiind colegii lui Deliric (Brooke) de pe vremea când „dădea” graff-uri, credinţa că rap-ul încă poate („Şi hip-hop-ul n-a murit, e-n comă, tragic/ D-aia m-agit şi-i fac gură la gură în stil tracic”), capacitatea ca emcee de a fi peste alţii („...din cauza mea M.C.-ii se duc repede – Juan de Marco/ Se lasă dup-un an de hardcore, bag-alcool...”), stornicia faţă de trupa C.T.C. („...C.T.C. indivizibili...”).

Pe refren D.J. Paul utilizează pentru scratch o bucată din „Profil” a lui Cedry2k.

DOC se autodefineşte ca fiind „Grav, magic, fin” „senzaţional, praf, letargic, Jim, iraţional, hilar, dement, cel mai consecvent M.C.” pe piesa 4.

Urmează piesa ce puncteză faptul că cei de la FACEM au fost, sunt şi vor fi mereu „Fraţi”, f-ul şi r-ul fiind intenţionat scrise cu literă mare, reprezentând iniţialele de la FACEM Records.

Pe un negativ de Motzu, alături de Carbon şi VD, DOC specifică faptul că nimeni nu se autoeducă în totalitate („Am învăţat unu’ de la ceilalţi, toţi de la unu’...), faptul că n-o ard împreună numai pe scenă („Cu ei învârt micu’ pe grătar, cu ei pun publicu’ pe jar/ D-atâta timp în casă parc-avem pojar”), Carbon aducând aminte de Armada, Facem Records ca valoare în rap-ul românesc („Astă brigadă face artă solidă, oţel, piatră, nituri”), VD neuitând de unde au plecat („Am început de jos şi-am ajuns la o’naltă altitudine/ La modu’n care-o dăm laolaltă”).

Urmează o piesă ce poartă numele şugubăţului personaj al lui Creangă, Ivan Turbincă.

Concepută alături de REY din crew-ul 10 Tone, aceasta conţine un cuvânt ce se repetă parcă la nesfârşit: caterincă.

Totuşi, la o ascultare mai atentă, se observă că subiectele abordate nu-s chiar la mişto.

Aştept ce-o să vină, o piesă ce se numără printre piesele cele mai “serioase” de pe album.

Alături de VD şi Deliric, DOC dezvăluie momente din copilăria sa, asemeni şi Deliric şi Vlad.

Sunt livrate de către cei 3 informaţii personale, din interior, de unde aflăm, de exemplu, că VD a “dilărit”, totuşi toate având o tentă morală, explicându-se riscurile, implicaţiile, fiind expuse şi dorinţele celor 3 oameni pentru viitor.

Într-un ritm sacadat, DOC ne invită să luăm loc. El şi Mike Diamondz rămân în picioare pe piesa “Ia loc”. Reluând o idee mai veche a celor de la R.A.C.L.A. (Stai jos), DOCtoru’ îşi pune în valoare capacităţile lirice, afirmând cu “modestie” rezultatul unui battle imaginar, desfiinţând definitiv adversarul (“Tu contra eu şanse slabe/ N-o să mai scoţi nimic ca după 6 labe”), refrenul, interpretat alături de fostul Pow, reprezentând un fel de ameninţare.

Urmează piesa single a albumului, Genţi de bani, piesă ce la scurtă vreme de la lansare a beneficiat de un videoclip.

O piesă puternic politizată ca subiuect, sintetizând perfect situaţia actuală a ţării noastre.

Mă uit… DOC priveşte în urmă “dup-o decadă”, ascultător şi promotor încă de la o vârstă fragedă (“De mic zoofil, mă pup cu loop-u”), răspunzându-le celor ce se întreabă de ce încă mai continuă (“De ce-o mai faci? De ce mai bagi? Tot nu te laşi?... DOC nu e laş, nu fuge, dă până curge sânge…”), neascunzând momentele când se simte indecis (“Simt că-mi ajunge, nu prea mai vreau şi nu mai beau/ Nisip se scurge şi timp nu prea mai am doar ca să-l stau…”), refrenul punctând perfect esenţa piesei, iar a doua parte nelăsându-se mai prejos decât prima.

Ajungem la o piesă ce defineşte orice “gurmand” într-ale sunetelor: Muzică.

În “Muzică” este susţinut de VD, Deliric 1, Nwanda şi Cedry2k. Acesta se întreabă care îi e scopul, divulgându-ni-l până la urmă (“Nu-i topu’, eu ţintesc spre sprit”), VD ne flatează numindu-ne prieteni (“Am probleme mi le pun pe hârtie şi le spun lui şi ţie p-un instrumental de parc-am fi prieteni buni/ De fapt, stai… Poate, de fapt, chiar asta-i…”), Deliric nu are vreo părere de rău legat de ce a făcut şi ce face (“Şi nu regret, da’ nici nu pot să mă opun/ Au dreptate-n tot ce spun că-s nebun după muzică”), Nwanda ne spune că muzica i-a oferit totul (“Şi nu ştiu ţie, da’ mie mi-a dat tot ce-avea/ Şi s-ar părea că nu pot trăi fără ea, fără muzică…”), iar Cedry2k nu tace “nici mort ca 2 Pac” şi ne cere să punem un beat şi să lăsăm mic-ul deschis ca el să facă muzică.

Pe un beat de Motzu, un pic mai bounce, DOC ne împărtăşeşte o altă poreclă a sa: Jim.

Deci, DOC zis Jim.

O piesă plină, de comparaţii şi, dacă vreţi, uşor dansabilă.

Urmează întrebarea zilei: De ce a uitat doctorul lumina aprinsă?

Şi dacă în interludiul anterior întâlnim vocea lui Sebastian Papaiani, în intro-ul de la Călăul îl regăsim pe regretatul actor Gheorghe Dinică.

Concepută alături de Guess Who, această variantă este de fapt un remix, originalul piesei găsindu-se pe mixtape-ul Sunete din SubSol apărut în 2008.

Aportul lui Guess Who se cunoaşte, acesta livrând un refren cântat în inconfundabilul său stil.

Urmează Omul meu, în care DOC, ajutata de Faibo X, ne vorbeşte despre cel mai bun prieten al său, care de-a lungul timpului i-a dat sfaturi, l-a susţinut moral şi cu toate că acesta s-a schimbat în timp, adoptând un nou stil, atât muzical cât şi vestimentar, el, DOC, îl acceptă, deşi „nu haleşte tot ce face”.

Această piesă reprezintă un alt lucru rar întâlnit în muzica hip-hop autohtonă: HIP-HOP-ul este personificat.

Pentru că da, Omul lui DOC este RAP-UL!

Urmează Vor să ştie, piesă ce beneficiază, din nou, de contribuţia lui VD şi Deliric, în stilul caracteristic C.T.C. („Marfa asta-i marfă-nregistrată, nu o poţi duplica, e artă, n-o poţi grăbi, nu-ncerca să.../ Lasă-ne să stăm pe ele, să le gândim cum treb’e/ Tu ia un loc şi fii atent la fim că-ncepe”), făcând referire la faptul că C.T.C. scoate rar, dar bun.

Piesa are chiar şi o voce adiţională, mai precis a lui Aforic, marele absent de pe albumul de faţă („Ăsta minte!”)

DOC transformă microfonul în Play Station şi, alături de raku, pe o coloană sonoră a la Motzu, se joacă un pic...

O piesă cu un negativ antrenant, ce îmbie la dans, subiectul nefăcând, totuşi, parte din „filmul” pieselor de acest gen.

Total opus subiectelor abordate de DOC până acum pe album şi, de ce nu, din piesele mai vechi C.T.C., urmează o piesă mai sentimentală, bineînţeles, în stilul propriu.

De ce ţipă femeia asta?, o piesă alături de Deliric, foarte reuşită, demonstrând faptul că un adevărat artist se poate reinventa oricând şi poate atinge subiecte noi.

Un nou interludiu, foarte amuzant, în care e vorba de... Cine ştie, cunoaşte! Deci Regulamentul.

La stânga, pasă către ADN, membru Spectru Sonor, al brigăzii Furnici Coapte şi 2012, implicit al label-ului FACEM Records, ce îl însoţeşte pe DOC la un picnic la iarbă... Verde! Şi nu se opresc aici... Merg chiar „peste 7 mări şi 7 ţări”!

Şi nu-s singuri! La începutul piesei se aude şi vocea lui Bitză, DOC preluând „pe piept ca Chivu” imediat după.

O nouă piesă mai bounce, livrată pe un negativ de Double L, împreună cu Deliric 1 şi Mike Diamondz, Chill Brothers având un rol destul de consistent în „crearea” acestui album şi, în mare parte, mă refer la studioul CBR.

Titlul spune totul... Voi ce faceţi când auziţi o „Piesă de dans”?

Fiind cunoscută tovărăşia dintre cei de la FACEM şi Bitză, acesta nu putea fi mai „sub control” decât DOC, rezultând din asta remix-ul la Grav, magic, fin, pe piesă mai fiind prezent şi Cedry2k.

„Cei mai cei”.

Ultimul track, de fapt, un hidden track, Sentinţa străzii, pe singurul negativ livrat de Jupiter.

O capodoperă!

În concluzie: Scăpat de sub control, ca şi celelalte materiale apărute la FACEM până în prezent, va deveni în timp un clasic, fiind, probabil, cel mai aşteptat material pe 2010 şi (după părerea mea) cel mai inedit.

Melodiile preferate de pe album ale lui ELADIO:

*Astept ce-o sa vina (cu C.T.C.)

* Ia loc (cu Mike Diamondz)

* Genti de bani (cu Deliric 1 si VD)

* DOC zis Jim

* Omul meu (cu Faibo X)

* Ma joc un pic (cu Raku)

* Regulamentul (interludiu)

Melodiile preferate de pe album ale lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

Toate track-urile, mai puţin Grav, magic, fin (în ambele variante)

Nota lui ELADIO: ( 10 ):

Nota lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu: ( 10 ):





Toate detaliile tehnice despre album le gasesti accesand http://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/10/doc-scapat-de-sub-control-2010.html.
avatar
Eladio wutanghiddenmember
Admin

Mesaje : 175
Data de inscriere : 12/05/2010
Varsta : 33
Localizare : Bacau

Vezi profilul utilizatorului http://hiphopdinromania.forumz.ro

Sus In jos

RECENZIE ALBUM: Deceneu – Operatiunea monstru (2001)

Mesaj  Eladio wutanghiddenmember la data de Dum Dec 05, 2010 10:35 pm

RECENZIE ALBUM: Deceneu – Operatiunea monstru (2001)

http://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/12/recenzie-album-deceneu-operatiunea.html



RECENZIE ELADIO:

In 1999, iesea ultimul album al Getto Dacilor, “Marea scofala”, iar dupa 2 ani de pauza, in 2001 (17 iunie mai exact), primul album (un EP de 5 piese mai exact) solo al lui Deceneu, de altfel singurul care a scos un album solo si ultimul material cu amprenta Getto Daca. “Operatiunea monstru” (coincidenta de nume cu filmul in care aprea in rol principal raposatul Toma Caragiu) este un album sarac in durata (5 piese ce totalizeaza doar 17 minute si 22 de secunde) dar bogat in metafore, jocuri de cuvinte, idei inovative si cu o amprenta grea lasata in discografia hip-hop-ului romanesc.

Desi in 2001 au iesit ceva albume hip-hop, precum “Shoot yourself / impusca-te” (Parazitii), “Greu ca o bomba” (1-Q Sapro), “Limita e cerul” (Fara Limita), “Nascut pentru asta” (Da Hood Justice), “Patratul rosu” (R.A.C.L.A.), “Familiarizeaza-te” (La Familia), “Poezie de strada” (B.U.G. Mafia), “Categoria grea” (Parazitii), “Ingeri sau demoni” (Vineri 13), “Despre noi” (Cosa Nostra) sau 2 bootleg-uri marca Facem Records, se dovedea in timp (si chiar in acea perioada) o decadere al rap-ului romanesc, tinand cont ca albumul “Greu ca o bomba” venea scos de pe piata la circa o saptamana de la lansare, “Patratul rosu” nu era deloc in stilul in care R.A.C.L.A. ne-a obisnuit, iar albumul “Despre noi” a fost ultimul album oficial Cosa Nostra, urmatorul album al trupei fiind nelansat. ”Operatiunea monstru” fiind unul oficial (Media Pro Music), iar Deceneu implicit implicat in ceea ce se intampla in industria muzicala, tocmai despre asta ne vorbeste in prima piesa de pe album, “7 zile”: “Pana au zarit pe ele producatorii: "Baga de seama Nu vrei sa faci ca noi, multa lume acum te cheama!" si alegerea: “Degetul meu mijlociu a urcat cel mai sus Nu m-am supus, ci m-am opus unei idei umile”. De asemenea si greutatile cu care se infrunta hip-hop-ul: “Au fost spectacole, cu obstacole pe scena Nu injuri, nu fumezi, nu faci gesturi obscene Ce-ar trebui sa cant in mileniul urmator? Sex nu, droguri nu, poate liceenii rock & roll”. Cat despre pasiunea pentru aceasta cultura, si-o exprima cel mai bine tot in “7 zile” in stilul lui caracteristic, cum numai Raspopitu’ o putea face: “Am inceput din prima zi in care am rostit cuvantu / Am inceput din prima seara in care s-a-nvartit pamantu / Mi-au zis ai mei "Zi ce vrei dar sa produca lei / Mi-am luat doi MC cu mine 3, care-s si DJ / Au urmat rimele din beci, nu mai tac, poti sa pleci, / Nu te plac, tu nu treci, ca nu-s drac, sunt deci getto dac / Jocuri de cuvinte, rime din cazier / Poate luam si premiul nobel pentru pace-n cartier.

Intra in tinta lui Deceneu si “Copiii” pe piesa cu acelasi nume si problemele lor cu (si descoperirea) drogurilor: “fara sa dau numele va spun de ce au dat gres / toate legumele care se lauda ca-s fruity fresh / cum se aplauda reciproc cand cauta un nou drog”. “ca n-au bani de cocaina se combina cocalari / amatori de senzatii tari inghit pastile de tantari”.

A 3-a piesa, “Sigur si precis” este impreuna cu colegii Romichete si Dacian si contine sample-uri din piesa “Rocks’ Eddy” inclusa pe albumul trupei 7 Notas 7 Colores, scos in anul 1999 si intitulat “77”. Cu un pic de efect “echo” (ecou) si “distortion” (distorsiune), piesa capata un efect underground, acesta probabil fiind si scopul.

Piesa ce poarta si numele ep-ului (“Operatiunea monstru”) e in mare parte piesa-autoportret: “Eu m-am nascut inca de la-nceput,nu dupa / Mi-am facut in SUB trupa,n-am crescut sub lupa / N-am incaput in duba,era prea mare capu' de-acuzare / Si cei 7 ani de-acasa,i-am luat cu suspendare / Pentru rima cu premeditare si terorism liric, / Maniac textual,bazat pe Hip-Hop cerebral si spirit”. A doua strofa este un atac la adresa “wannabe-ilor”: “Ies din sub,intru intr-o pacoste de club fara DJ / Defecte-n dragoste,fara-ndoiala:club de gay / Nu ma ocup de ei,ma iau de 3 ce-mi copiau meseria / Faceau Hip-Hop da-si scoteau mesageria”. La fel si a 3-a strofa: “Esti ca banu: vorbesti,nu canti Hip-Hop,da' ai valoare / Ai apus?Nu mai rasari,ca doar nu esti rupt din soare. / Spui ca te agreseaza cand se adreseaza in prim-plan / Muzica mea spala bine si improspateaza in timpan.”

Ultima piesa de pe album, “Nu de altceva”, e, cum ar zice Gypsy Bogdan (Dj Sleek) cum a zis-o de fapt intr-un interviu pentru 4elemente.ro, "Aventurile în lume ale lui Deceneu". Prezinta aventurile intimele ale lui Deceneu, precum: “Am simtit ca-mi suge pula de parca spargea seminte. / Alta m-a sunat ieri, Sa vezi tarie de caracter Sustinea ca-i frigida / Cand eu stiam ca-i frigider” (…) “O roscata,nu pot sa ma abtin, O floare ,un crin, parfumul cel mai fin Dar creierul pe drept trebuia pus pe drot. I-am zis"apuca-ma discret",ea m-a apucat de scrot.” In piesa, Raspopitu’ vorbeste si despre “latura feminina” a baietilor : “Patru baieti in ascensor,al cincilea e aspirator Face muie in centrul lor , ca un aspersor. Il stiu pe altul despre care n-ai nici o idee Ziua-i barbat si noapte intr-un club,femeie”.

Asadar, primul (si mult asteptatul) material solo al lui Deceneu se rezuma la doar 5 piese, bine facute, un ep bazat pe calitate si nicidecum pe cantitate, cu mesaj, asa cum hip-hop-ul trebuie sa fie, fara rep cantat, melodic, axandu-se si pastrand linia underground inceputa cu Getto Dacii.

RECENZIE Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

Iată că a venit rândul unui alt album ce a devenit un clasic în rap-ul românesc, „Operaţiunea Monstru” al lui Deceneu.

Asemeni majorităţii membrilor Getto Daci, Viorel Adam şi-a ales un nume cu rezonanţă din mitologia dacă, cel al preotului răspopit Deceneu.

Originar din Tecuci, judeţul Buzău, Deceneu activează în hip-hop încă de prin ’92 ca B-Boy, un M.C. cu potenţial încă de la înfiinţarea trupei Getto Daci şi D.J. din 1996.

Alături de trupă a avut apariţii pe materiale „grele”, cu renume în discografia hip-hop-ului românesc, ale unor trupe ca: R.A.C.L.A. („Cei care te calcă pe cap”), Delikt – „Fără număr” sau solo: Da Hood Justice (el semnând scratch-urile pentru „Judecata de după”) sau Methadon 3000 – „Veriga lipsă”.

De asemenea a mai „făcut prezenţă” pe volumele 1 şi 2 ale compilaţiilor „Marphă – Strict Hip-Hop” şi Hip şi Hop Murale, pe mixtape-urile „Marele Sabath” şi „Ronin” ale lui D.J. Sleek, apoi alături de brigada Urban Records, la care se afiliase, pe „Proiectul Verde” sau pe „Muzică depravată” al celor de la Explicit.

Alături de Piele, Os, Ioio, Romichete şi Dacian, adică Getto Daci, Deceneu a lansat două albume de referinţă în rap-ul românesc: „Daciada” (1998) şi „Marea scofală” (1999), pe care au avut invitaţi ca R.A.C.L.A., Delikt, Da Hood Justice, Methadon 3000 sau A-Normalii.

După plecarea lui Ioio pe alte meleaguri, Getto Dacii hotărăsc să ia o mică pauză.

Aşa că Deceneu hotărăşte să-şi conceapă propria operă, „Operaţiunea Monstru”, neştiind că pe viitor va deveni o capodoperă.

Ajutat de D.J. Sleek, label manager la SUB Records (label-ul axat pe muzică electronică şi hip-hop al celor de la MediaPro Music), Deceneu lansează pe 17 iunie 2001 E.P.-ul în cauză.

Un material plin de „rime halucinogene şi texte contondente” puse pe un fundal bine gândit, plin de sampe-uri, D.J. Sleek afirmând într-un interviu că s-au folosit „destule”, dând exemple ca Daniele Pattuchi, Mark 5 sau Mohawks.

Înregistrările au fost realizate la Yama Studios, avându-i ca maeştri de sunet pe Matze şi Nuxe, primul dintre ei neaflându-se la prima colaborare cu Deceneu.

Pe coperta E.P.-ului Deceneu apărea într-o postură interesantă, aceea a lui Che Guevara.

Albumul începe în forţă, cu piesa „7 zile”, pe un ritm extrem de funk, D.J. Sleek dovedindu-şi încă o dată originalitatea şi dibăcia de a alege şi folosi un sampling.

Ideea centrală a piesei este aceea de artist vs. casă de discuri, evidenţiindu-se repetarea lucrurilor de care ţine cont: „două platane şi un microfon”.

Aceasta a fost piesa single a materialului şi a beneficiat de un videoclip difuzat şi pe posturile de profil ale vremii, în care îl putem vedea pe Deceneu într-o postură inedită: cea de tractorist.

A doua piesă, „Copiii”, reprezintă o ironizare á la Deceneu a celor ce folosesc droguri grele, în stilu-i clasic cu care ne-a încântat de-a lungul vremii, plină de dume şi comparaţii de care mulţi nu sunt în stare nici măcar în prezent.

Urmează singura piesă ce are şi alte personaje în afară de Deceneu, „Sigur şi precis”, unde este susţinut de 2 dintre Getto Daci: Romichete şi Dacian. O piesă cu atacuri grămadă, rafale de rime, un flow de gală din partea celor trei, Getto Daci făcându-şi simţită lipsa pe bună dreptate din peisajul actual al rap-ului românesc.

Piesa ce dă numele capodoperei despre care scriu, „Operaţiunea Monstru”, este una pe care Deceneu adoptă o atitudine specifică rapper-ilor, geva gen „I’m the best”, poate el meritând să aibă această „îngâmfare” la cât de regretat este în prezent.

E.P.-ul se încheie într-un ton mai misogin aşa, „Nu de altceva”, subiectul principal fiind femeile de moravuri uşoare, nefiind omişi nici bărbaţii cu orientare sexuală îndoielnică.

Se aduce aminte şi de patronul casei de discuri Digital Record, casă unde a fost lansat primul album Getto Daci, „Daciada”, Deceneu „reglându-şi conturile” pe această piesă cu el.

Din nou un material ce se încadrează în categoria „must have it”, poate singurul minus reprezentându-l numărul de piese.

Melodiile preferate de pe album ale lui ELADIO:

* Toate

Melodiile preferate de pe album ale lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

* Toate cele 5 track-uri

Nota lui ELADIO: (9,5)

Nota lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu: (9)

(îmi motivez notarea prin numărul pieselor ce se găsesc pe „Operaţiunea Monstru”, precizând că ar fi un 10 dacă ar fi fost ceva mai consistent).



Toate detaliile tehnice despre album le gasesti accesand http://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/10/deceneu-operatiunea-monstru-2001.html.

Si va invit sa cititi toate recenziile pe forumul HipHopDinRomania accesand http://hiphopdinromania.forumz.ro/hip-hop-romanesc-f3/recenzii-t21.htm. Asteptam pareri si critici.
avatar
Eladio wutanghiddenmember
Admin

Mesaje : 175
Data de inscriere : 12/05/2010
Varsta : 33
Localizare : Bacau

Vezi profilul utilizatorului http://hiphopdinromania.forumz.ro

Sus In jos

RECENZIE ALBUM: Grasu XXL – Oameni (2010)

Mesaj  Eladio wutanghiddenmember la data de Lun Dec 13, 2010 1:24 am

RECENZIE ALBUM: Grasu XXL – Oameni (2010)
http://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/12/recenzie-album-grasu-xxl-oameni-2010.html



RECENZIE ELADIO:

Revine iata, dupa o pauza de 4 ani, Grasu XXL cu un nou album intitulat “Oameni”. Albumul, perfect in mare parte pentru cluburi, suna destul de bine, piesele fiind foarte bine lucrate cu un soud de zile mari. “Oameni” este cel de-al 5-lea album oficial hip-hop scos in anul 2010 si in acelasi timp unul dintre cele mai asteptate albume din ultimii ani, data lansarii fiind mai mereu anulata. Un alt minus (pentru rezultatul final, nu insa si pentru concerte) este faptul ca circa jumatate din piese au fost deja oferite sau scapate pe internet.

Albumul incepe foarte bine, intr-o armonie perfecta cu imaginea pe care Grasu o oferea la inceputuri alaturi de Paco 10 Grei pe albumul “Personajul negativ” din 1999. Deci intro-ul, “La vremuri noi, oameni noi” cu un sound relaxant te introduce in album dar titlul nu dezamageste, a 2-a piesa, “Mi se spune...” ne loveste direct, aratandu-ne vremurile noi (antares, auto-tune, vocoder sau cum vrem sa ii spunem, pe vocea lui Spike) si oamenii noi, Grasu XXL (deja la probe cu autotune-ul in trecut) si Spike, iar daca vocoderul nu era indeajuns pentru vremurile noi, vocile curg pe un beat “club-banger” oferit de Grasu si Vlad de la Agresiv. Piesa se concentreaza de asemenea pe refrenul care nu justifica schimbarile: “Lumea vorbeste da`si pierde timpu .. Merg mai departe mi`ascult instinctu` .. Trec peste toate fac loc si intru !”.

Probabil in fuga de vechii fani, Grasu continua alaturi de Smiley pe piesa “Prinde-ne ba daca poti!” unde XXL isi arata din nou talentul pentru productie.

Cu un tracklist probabil ordonat gresit, se incetineste subit ritmul albumului cu piesa “Azi nu” care si-ar fi avut locul mai degraba dupa intro. Piesa, care cere un moment de pauza, are si un videoclip pe masura, dupa cele 3 minute si 24 de secunde de relax si libertate, ne intoarcem la “vremurile noi” si ii gasim pe George Hora si Fely pe refrenul piesei “Frumoasa si bestia”. Alex isi face si el simtita prezenta pe album pe piesa “Turnin’”, unde atat Grasu cat si Alex Velea decid sa ne cante in engleza, tema piesei fiind, mai pe romaneste, FUTUTUL si dereglarile hormonale care duc tot la…FUTUT!

Urmeaza “Grav, grav” care ne indeamna la “(Mişcă-te. Grav(Yea) grav grav grav, Mişcă-te, Grav grav grav grav, Mişcă-te, Grav grav grav grav, Mïşcă-te, Grav grav grav grav)”, piesa din nou de club, pe ea fiind prezenti JJ si Nicalai (ex Dj Swamp).

“Soneria” suna un pic a Neptunes pe partea de productie, mesajul principal al piesei fiind ca baietii sunt ocupati cu alte fete in club si nu pot raspunde la telefon, Grasu, Tranda si Vlad avand aceeasi ocupatie, singurul care raspunde fiind Alex care pe refren declara: “Cand telefonul / Suna, vrea sa-i raspund / Cand eu m-ascund / Suna, ma-ntreb ce fac / Raspund si tac”.

Piesele “In aer” si “The Freakshow” au in comun colaborarea cu JJ ( pe “The Freakshow” intilnim, iar versuri in engleza si invitatia la dans: “Move ya body, move ya body”).

Iesita pe internet la nu mult timp dupa albumul “Curaj”, “Evident” (in 2007 Grasu scotea un mixtape cu acelasi nume alaturi de Swamp) ne duce putin cu gandul si melancolia primului sau album solo. Bineinteles nu putem sta prea mult in melancolie decat daca dam inca un play la piesa, urmatoarea bagandu-ne, iar in club unde este “Prea mult fum”.

O alta pauza de ritm cu “Da-te mai asa”. Il intilnim din nou pe Grasu la productie si pe defensiva cele 2 strofe fiind pentru critici si cei ce il “musca de cur”.

Se intra alaturi de Maximilian pe ritmuri de tango, iar “Ultimul tango” este pentru foste: “Nu ma cauta nu nu nu / Nici pe altul nu nu nu / Stiu ca am gresit dar tu tu tu / M-ai lasat sa fug fug fug”.

Multe fete din ziua de azi sunt in cautare de afirmare in cautare de cariera la tv, iar “O fata face cariera” ne arata asta. Intalnim un nou nume feminin in colaborarile lui Grasu, de aceasta data fiind vorba de Lucia Dumitrescu.

Si daca vorbeam de nume feminine alaturi de Grasu, pe piesa “Perfect” o intalnim pe Suzi. Iar daca Nicalai introducea stilul trendy in aparitiile sale de mai sus, Faibo X duce flacara de dj cu skills mai departe cu maiestrie.

O alta stare de melancolie in piesa “Orasu' de piatra”, nu numai pentru interpretarea lui Grasu dar si pentru folosirea unei bucati din piesa celor de la B.U.G Mafia, “Poezie de strada”, piesa ducand-ne un pic cu gandul vremurile pe cand Grasu XXL era un membru de la Casa.

Raman in starea de melancolie si pe ultimele 2 piese de pe album, “Calatorul” si “Cel mai rau prieten, cel mai bun dusman”. Iar daca pe piesa “Calatorul” Grasu ne dovedeste ca poate sa o faca cum o facea pe vremuri si alaturi de “noul anturaj muzical” si anume Agresiv dar si cum o facea pe albumurile Mafiei, incheind pe peisa “Cel mai rau prieten, cel mai bun dusman” alaturi de Bitza cu un flow de zile mari.

Ascultand si reascultand albumul, nu reusesc sa intru in “starea lui” deoarece se trece brusc de la ritmuri calme la ritmuri de club, de la pace la liniste, de la “strada” la “club”, de la versuri complexe la versuri limitate… Asadar impart albumul in 2 parti, partea pentru publicul larg, partea cu muzica foarte comerciala, de nota 4 si partea pentru fanii vechi al lui Grasu, partea care te face sa iti aduc aminte de vremurile bune (si pe atunci erau cluburi), partea de nota 10.

RECENZIE Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

Personal de Grasu XXL am auzit prin ’99, pe compilaţia „De la Est la Vest”... Ca şi acum, omu’ a fost adeptul sound-ului cât mai fresh, în trend, la vremea aceea aducând ceva nou în rap-ul românesc.

De-a lungul timpului am avut ocazia să-l văd alături de nume mari: B.U.G. Mafia, Mahsat, Bitză, Skizzo Skillz, Spike, Tony Bătrânu’, Agresiv, Guess Who, Carbon, Alex Velea, C.I.A., Grupa Mare, Roxana Andronescu (pe vremea când colaborau era la Cappuccino, actual Spin), Laura Andreşan, Tonik Obiektiv, Deepside Deejays, Mari de la M&G, Cristina Spătar sau Subsemnatu, ordinea fiind aleatorie.

Alături de fostul coleg de la XXL & 10 Grei, Paco, a lansat în 1999 albumul „Personajul negativ”, un album apreciat ca şi single-ul ales pentru promovare, „Privesc de sus” feat. Roxana.

Mai apoi pe albume ale interpreţilor înşiraţi mai sus, urmând ca în 2006 să ascult un „Gras” solo pe albumul său de debut, „Curaj”, un album plin de colaborări în special din zona rap, singurul artist ce venea din alt gen fiind Adrian „Artan” Pleşa de la Timpuri Noi, acest lucru dovedind că Dragoş este un M.C. pe care nu-l sperie „noul”, fiind gata oricând pentru o colaborare cu un artist non-rap.

Au urmat E.P.-ul „Curaj remix” (unde alături de Swamp a „explorat” zone mai electro) şi mixtape-ul „Evident” unde i-a avut alături pe colegii de la Okapi, pe Mario, Bitză şi pe Motzu.

Albumul „Oameni” a beneficiat de un „aperitiv” în lumea virtuală dorit mai mult sau mai puţin de către artist, multe dintre piese „scăpând” pe net sau fiind date de către artist în scopul promovării.

După o aşteptare destul de lungă, pe 25 noiembrie 2010, apare albumul „Oameni” la casa de discuri Cat Music.

Albumul începe destul de chill cu „La vremuri noi, oameni noi”, cu un Grasu cu veleităţi de poet, părând mai mult o poezie recitată, postură care-l prinde destul de bine.

Continuă cu „Mi se spune...” alături de un Spike pe care eu, sincer, nu mi l-as fi imaginat niciodată...

Dacă la Grasu nu este atât de „evident” autotune-ul, la Spike este cap-coadă, versurile păstrând, totuşi, aceeaşi tematică cu care am fost obişnuiţi.

Urmează o piesă mai antrenantă, cu influenţe pop, Grasu afirmând într-un interviu că se adaptează după artistul cu care colaborează, în cazul de faţă fiind Smiley. Titltul este destul de sugestiv, „Prinde-ne, bă, dacă poţi!”.

O colaborare în familie (Okapi): „Azi nu”, o piesă care cere dreptul la relaxare, activităţi obişnuite, viaţa de artist avându-şi limitele ei.

Mai putem observa că a fost adăugată ca voce adiţională şi vocea lui Mr. Levy, care se potriveşte perfect piesei.

„Frumoasa şi bestia” era deja cunoscută publicului deja ceva vreme, numai că pe varianta de pe album mai apar două voci: Fely şi George Hora.

Dacă pe parcursul piesei se trece de la misoginisme la dulcegării, finalul este destul de moralizator: „ Prinţe, Cosânzeana e o curvă, băă!”.

Probabil concepută ca single pentru export, tendinţa fiind cunoscută în rândul artiştilor de azi, urmează o piesă în limba engleză, „ Turnin’ „ , alături de Alex Velea, cuvântul ce predomină fiind „Fuck”, asemeni piesei lui Akon cu Snoop Dogg.

„Grav, Grav”... O nouă incursiune prin club alături de J.J., Nicalai şi substanţe halucinogene... Dansabilă, un flow caracteristic lui Grasu, făcându-se remarcată datorită ritmului şi subiectului abordat nu numai în rândul „consumatorilor” de rap.

Rămânem pe ringul de dans! Pe „Soneria”, Grasu performează alături de Tranda, Vlad de la Agresiv, Alex şi telefoane... Din nou, o piesă ce păstrează trendul din hip-hop-ul din State.

Oare ce spun iubitele lor când ascultă piesa­?

Piesa 9, „În aer”, aduce aminte prin text de Grasu de pe „Curaj”, ritmul antrenant păstrându-se şi pe aceasta.

Totuşi, în mici linii, aduce aminte de „Trăiesc un vis”.

Pe „În aer” Grasu XXL colaborează cu J.J. şi Agresiv, Joanna fiind invitata cea mai prezentă de pe material, ea apărând şi pe următorul track, „The freakshow”, alături de Nicalai.

„Evident” ritmurile româneşti nu puteau lipsi, piesa având conotaţii sexuale destul de „mascate”, nefiind folosite cuvinte cu adevărat obscene.

Pe „Prea mult fum” este din nou prezent un membru Okapi, Mitză de la Agresiv, iarăşi în club!

O piesă cu un sound mai a la Grasu, „Dă-te mai aşa”, cu mici secvenţe de autotune, o piesă în care haterii sunt puşi la punct.

Pe ritmuri mai oldie, alături de Maxi, Grasu pune punct unei relaţii, negativul fiind schimbat spre final faţă de piesa originală ce a apărut pe net acum ceva vreme.

Aspiraţiilor fetelor din România de faţă sunt şi ele „discutate” pe „O fată face carieră”, împreună cu Mitză şi Lucia Dumitrescu, majoritare fiind „fata de la meteo” sau porno-star, în cazul de faţă vorbindu-se de prima.

Lucia Dumitrescu a mai apărut pe albumul lui Guess Who, pe piesa „Special”.

„Perfect”... Din nou ritmuri ce ne aduc aminte de trecut... Invitaţi: Suzi şi D.J. Faibo X, Suzi fiind o altă membră Okapi Sound, „Oameni” fiind un album conceput „în familie”.

Pentru piesa „Oraşu’ de piatră”, Grasu a folosit un fragment, de fapt, prima parte a „Freestyle” – ului neterminat de pe mixtape-ul „Evident” şi versurile refrenului „Poezie de stradă” – B.U.G. Mafia.

O piesă socială, cu mici influenţe jazz, bpm-ul fiind ridicat faţă de ritmul meleodiei pe alocuri.

Pe „Călătorul” Grasu şi Vlad performează pe un ritm de jazz, destul de potrivit pentru versurile melodiei.

Finalul albumului reprezintă capodopera albumului, „Cel mai rău prieten, cel mai bun duşman”, alături de prietenul său Bitză.

Din nou sunt prezente comparaţiile cu maşini sau condus ca şi pe „Full option” de pe „Curaj”.

Un album aşteptat ce poate a dezamăgit fanii hip-hop, dar poate a captat din fanii altor genuri, fapt ce până la urmă e de bine.



Melodiile preferate de pe album ale lui ELADIO:

Cel mai rău prieten, cel mai bun duşman (cu Bitză)

Oraşu’ de piatră

Călătorul (cu Vlad)

Melodiile preferate de pe album ale lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

Cel mai rău prieten, cel mai bun duşman (cu Bitză)

Oraşu’ de piatră

În aer (cu J.J. & Agresiv)

Nota lui ELADIO: ( 7 )

Nota lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu: (?)



Toate detaliile tehnice despre album le gasesti accesand http://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/11/precomanda-grasu-xxl-oameni-lansare-25.html .

Si va invit sa cititi toate recenziile pe forumul HipHopDinRomania accesand http://hiphopdinromania.forumz.ro/hip-hop-romanesc-f3/recenzii-t21.htm. Asteptam pareri si critici.
avatar
Eladio wutanghiddenmember
Admin

Mesaje : 175
Data de inscriere : 12/05/2010
Varsta : 33
Localizare : Bacau

Vezi profilul utilizatorului http://hiphopdinromania.forumz.ro

Sus In jos

RECENZIE ALBUM: Grasu XXL – Curaj (2006)

Mesaj  Eladio wutanghiddenmember la data de Lun Dec 20, 2010 12:54 am

RECENZIE ALBUM: Grasu XXL – Curaj (2006) http://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/12/recenzie-album-grasu-xxl-curaj-2006.html



RECENZIE ELADIO:

In iulie 2006, la 7 ani distanta de la albumul “Personajul negativ” scos impreuna cu Paco 10 Grei, Grasu scoate primul sau album solo. Si nu orice album, tinand cont ca in acea perioada, bootlegurile, mai pe romaneste, albumele independente, scoase deseori doar pe internet erau la moda si doar Spike (in acea perioada in anturajul 20 CM), Bitza (prezent si pe Curaj), M&G (un EP si Mari prezent si el pe Curaj), Barac, Sisu si Puya, DMH (Dizzy, Mark si Honey), Cheloo, B.U.G. Mafia (Viata Noastra volumul 1) si Bani Gheata reuseau sa scoata albume oficiale. Grasu insa a reusit sa isi faca spatiu in industria muzicala din Romania cu acest album scos sub tutela Cat Music si Casa, ajutat de veteranii hip-hop-ului romanesc, nimeni altii decat cei de la B.U.G. Mafia.

Albumul incepe in forta cu piesa ce poarta de altfel numele albumului, Curaj fiind o invitatie la revolutie, Grasu prezentand cu cuvinte simple, in doar 2 strofe de nici 20 de versuri fiecare, Romania asa cum e, cu parti bune si rele, cu oamenii si greutatile lor: “Aici e cel mai frumos loc de pe pamant, aici sunt liber sa fiu cine sunt” sau “Uite ce e, ce? uite ce e la mine in Romania totu’ e invers bre / ne-ndreptam spre tarile calde pentru ca poate punem bani deoparte”.

Dupa “imnul Romaniei”, varianta lui Grasu X, si “revolutie”, urmeaza ceea ce romanii visau pe vremea lui Ceausescu…dreptul la libertate, asa ca melodia “…fac ce vor 2006” cu indemnul “baietii mei intotdeauna, fac ce vor!, fetele mele-ntotdeauna, fac ce vor!” este varianta moderna a piesei din 1999 cu Tataee.

Pe cea de-a 3-a melodie, Grasu isi uneste fortele cu Mari de la M&G, cei doi vorbind despre “preaiubita” planta Marijuana ca despre 2 fete, numite Maria si Ioana: “am 2 fete suspecte care nu lasa amprente” sau “peste tot unde ma duc, ele vor cu mine, nu ma lasa un minut”. Probabil nimeni nu a reusit (cel putin in Romania) sa gaseasca un mod mai metaforic de a vorbi despre “iarba”, un mod inteligent atat ca lirica dar si ca mod de a-si exprima efectul plantei fiind si versul “tarfele face ce vrea, sa-mi scuzati gramatica”. Piesa este o continuare ca si “..fac ce vor”, “Baladă pentru Maria-Ioana” fiind inclusa pe compilatia “Marpha 3” in anul 1998.

Se trece apoi de la Maria si Ioana la “cubiste”…”-Arat foarte bine, nu vreau sa ma ascund / Eu te ascult,dar nu te aud / E de la boxe,hai urca pe cub”. Este vorba despre piesa “Dans murdar” pe finalul careia apare si Paco 10 Grei, pe refren Queen Bee, iar o strofa este marca lui Houdini de la Mahsat. Piesa poate fi asimilata din nou cu substantivul “imn”, cap-coada fiind despre “dansatoare”.

Dar Grasu nu e doar club, fumuri sau caterinca, iar pe piesa “La adapost” alaturi de Villy, prezinta o scrisoare de dragoste deschisa catre sora lui: “Asta-i o scrisoare, am pus in ea un pic de soare / Am pus lacrimi pe foaie pentru sora mea mai mare / Lacrimi de bucurie, ca n-am de ce sa plang”; pentru tatal lui: “Ca ai crescut cum m-ai crescut, tata tine / Asa pot sa vorbesc si eu cu tine / Ai plecat devreme cu o parte din mine / Si am devenit barbat, de fapt stii / Te uiti la mine zi de zi, / Fiecare secunda din fiecare zi, /Ma adapostesc in imagini vii / Cum vii cu bani si-i pui pe masa”; mama lui: “In fiecare dimineata, mama prin casa, Eram in siguranta…” ; dar si pentru “frati”: “Stii, ei nu sunt fratii mei pe bune / Dar sunt un norocos ca i-am gasit dintr-atata lume / Si ma iubesc si ii iubesc si innebunesc”.

Daca in piesa “Dans murdar” doar doamnele de club salariate au avut parte de atentie, in piesa “Elegant” au parte de atentie toate doamnele “cu caracter” in general. Isi aduce contributia si Maximilian, iar pe feren un alt membru “cu voce” de la Casa, Mario: “Vrei lumea numai pentru tine, Cu miscari si gesturi fine O vei avea , atat de eleganta , esti o stea”.

Se intra in club de aceasta data si reintalnim copia XXL si 10 Grei pe scratchurile lui Swamp. “Jos jos jos” te introduce dupa cum am spus in club si in atmofera sa: “Pacule scoate foile / C-am adus material bun / Dar dupa un fum / Plecam ca din tun / Ajugem oricum / Si intram in club / Baaa…..Aici e foarte plin / Stam, stam pana murim ca stim / Unde-i multa lume / Sunt multe fete / Dar noi le cautam doar pe alea bete”.

Prieteni de mult timp si colegi de trupa, Grasu’ XXL si Paco 10 Grei fac un lucru mai putin obisnuit pe la noi si in rap-ul romanesc in general, lucru intalnit doar pe albumele “de grup”, Paco 10 Grei, fiind “de-al casei” canta cap-coada piesa “Legendele”, iar Grasu isi face simtita prezenta vocala doar pe refren. Piese este impartita in 3 strofe dedicate pentru 3 “legende” de cartier si bineinteles nu numai. 3 personaje si 3 perspective si ambitii de viitor diferite, modelele fiind Hagi, Uzzi si Fane Spoitoru’.

Din nou Swamp si din nou Maximilian si o alta poveste: “Full option”. Piesa vorbeste despre masini, acestea fiind la randul lor…fete: “Da ce sa vezi? Eu continui sa visez…am intalnit o curva, o chema Mercedez Benz”.

“Sare casa” ii are ca invitati pe baietii de la Mahsat. La bairam sunt prezente si Maria si Ioana, Jack sau alte fete…tipic unei petreceri de cartier: “da vine Maria vine Ioana / vine si Jack yo mi-am adus cana / una Diana ma trage de mana / Cica cheful asta o sa tina-o saptamana!”.

Apare pe album si Uzzi, pe piesa “Phen so khames” (Spune ce vrei). La intrebarea Uzzi este tigan? eu raspund sincer: Treaba lui. El raspunde : “Iubesc la nebunie culoarea pielii mele, sunt latin, latin, latin si am belele, de cartier, cartie, cartier, respect RASA”. Iar daca interventia lui Villy pe piesa este in tiganeste si sincer nu inteleg absolut nimic, strofa lui Uzzi este in romana pura, cu cuvinte populare, simple si invitatii explicite la futut Smile.

Spre final, Grasu, in piesa “Trăiesc un vis” sampleaza din “Mistretul galben” de pe albumul “Unplugged”, compusa de Razvan Moldovan si Adrian “Artan” Plesca. Tot Artan (membru Timpuri noi si Partizan) este invitatul de pe refrenul piesei. “Traiesc un vis” se explica si in versurile: “Eu am ales si cred in ce fac / Faceti la fel, dar faceti un pact / Eu sunt impacat ca mi-am gasit drumul / Iubesc muzica si-mi place parfumul” cu morala: “Sigur noi toti o sa facem copii / Hai sa fim vii ca s-avem povestiri.”

Albumul se incheie cu remixul piesei “Fara filtru”. Aceeasi chitara folosita de Stefan Mihailescu, aceleasi clape “manuite” de Tataee si Grasu, si acelasi refren interpretat de Mari, dar cu interventii din partea lui Paco 10 Grei si Maximilian, toti “pentru” Maria Ioana ca si in 1998.

Un album “simplu”, cu mesaje directe, fara jocuri de cuvinte, fara ameteli, toate melodii sunt produse chiar de Grasu XXL, cu mici ajutoare.

RECENZIE Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

Dacă acum o săptămână începeam cu o scurtă biografie a lui Grasu XXL, acum vom intra direct în subiect, mai exact albumul său de debut solo, „Curaj”.

Apărut în 2006 la casa de discuri Cat Music, acest material conţine piese cu teme valabile şi în prezent.

La aproape 5 ani de la lansarea sa, „Curaj”, încă rulează în căştile ascultătorilor de hip-hop şi nu numai, inducându-i auditorului stări care trec de la spirit de frondă la bună dispoziţie.

Albumul începe cu piesa omonimă, „Curaj”, realizată în colaborare cu D.J. Swamp, fost membru B.U.G. Mafia.

Piesa a fost scrisă la întoarcerea artistului din Italia unde fusese plecat la muncă. Este un fel de constatare, probabil o comparare a traiului din cele două ţări.

Reprezintă atât un manifest, un îndemn la revoltă, cât şi un exemplu de dragoste de patrie, spirit naţional, totul, în opinia lui Grasu XXL, rezumându-se la curaj („Uite ce e... Uite ce e... Facem revoluţie/ Uite ce e... Uite ce e... E ultima soluţie!”).

Sunt date exemple de personaje marcante din muzica românească, neţinându-se cont de stilul abordat, în speţă Tudor Gheorghe, nefiind vorba numai de rimă, ci de iubirea faţă de meleagurile strămoşeşti, acesta fiind un exemplu destul de elocvent.

Trecem la o atmosferă mai relaxată, ce îmbie la petrecere, la dans, pe remake-ul piesei „...fac ce vor”, originalul găsindu-se pe albumul „Personajul negativ” al trupei XXL & 10 Grei apărut în 1999.

Grasu nu petrece singur, ci îl are alături pe prietenul său nu numai pe plan profesional, Bitză.

Piesa cu numărul 3, „Fără filtru” (cu Mari, membru al trupei M&G), este piesa ce a beneficiat de cel mai mare succes, nepierzându-şi „efectul” nici în prezent.

Personajele principale sunt două fete, Maria şi Ioana, cu moravuri ceva mai „uşoare”...

Glumeam... Orice amator de hip-hop descifrează că de fapt este vorba despre marijuana, ascultătorii fiind deja obişnuiţi cu modul de a le fi livrate mesaje „codate”, cu subtilitatea folosită cu talent a rapper-ilor.

Avem parte de un refren cântat, livrat de Mari („Maria-Ioana, tu eşti campioana! Maria-Ioana, tu eşti campioana”).

Încă de pe atunci Grasu ne pregătea uşor pentru ritmurile de rap mai moderne, piesa „Dans murdar” fiind un exemplu.

Ca invitaţi îi are pe doi dintre cei care el a fost alături încă de la început, Houdini (Mahsat) şi colegul său de trupă, Paco 10 Grei, plus un nume feminin, Queen Bee.

O piesă dansabilă, în care personaj principal este o persoană de sex feminin, o animatoare de club.

Urmează o piesă foarte personală, un omagiu adus surorii sale, prietenilor săi, o aducere aminte a copilăriei marcate de moartea părinţilor săi, fapte neîntâmplate care şi-ar fi dorit să fi avut loc, nedramatizând totuşi („...aşa a fost să fie”).

Refrenul este unul de gală, cântat magistral de către Villy, un alt apropiat al artistului („Mă gândesc la tot ce-a fost, chiar dacă ştiu că-i dureros/ Şi când simt că nu mai pot alerg la adăpost”).

Piesa 6, „Elegant”, conţine acorduri de chitară spaniolă, cu un beat „leneş”, o apreciere faţă de fetele cu un scop precis în viaţă, care nu s-ar da înapoi de la mai nimic (un fel de „O fată face carieră” part 1), cu invitaţi (din nou) de marcă în persoanele lui Maximilian şi Mario.

O altă piesă cu ritmuri mai noi, „Jos, jos, jos”, alături de Paco 10 Grei.

Una bucată incursiune nocturnă prin cluburi, în căutare de piz... ăăă! Fete!

Urmează „Legendele”, o piesă care ar fi mai degrabă Paco 10 Grei feat. Grasu XXL, Grasu apărând doar pe refrenul piesei plus mici intervenţii pe cele trei strofe ale lui Paco.

Sunt dezbătute trei subiecte: ambiţia unui puşti de a deveni un fotbalist de renume („...vreau să fiu ca Hagi, fiindcă Hagi-i cel mai tare!”), un altul personaj respectat al lumii interlope („...vreau să fiu ca Spoitoru... Spoitoru-i cel mai tare!”), iar ultimul un rapper consacrat („...vreau să fiu ca Uzzi, fiindcă Uzzi-i cel mai tare!”), ideea fiind aceea de a nu face compromisuri pentru a progresa în ceea ce îţi doreşti să devii („Sunt legende-n viaţă şi legende-n vis care nu fac nici un compromis/ Şi care repetă non-stop <<O să fie bine!>>... Cred că seamănă cu mine, cred că seamănă cu tine”).

„Full option”... O piesă despre maşini. Maşini pe naiba! Femeile sunt asemuite cu o maşină tunată, comparaţii geniale, pe care probabil numai Grasu şi Maximilian sunt capabili să le gândească, din nou un part one, de data aceasta al piesei „Pizdă la volan”.

Refrenul pe masură: „E nesatisfăcută, vrea viteză mai multă/ Vrea s-atingă o sută în mai puţin de-o secundă”).

Din nou party... Cu urmări chiar: „Sare casa”! Grasu şi Mahsat fac show cu bass-u’n blană, refrenul fiind un „strigăt” clasic în rap, întâlnit şi în „8 Mile” al lui Eminem: „The roof, the roof, the roof is on fire/ We don’t need no water let that motherfucker burn/ So burn motherfucker, burn, burn/ So burn motherfucker, burn, burn”).

Din nou ritmuri inedite... Pe o chitară specifică genului flamenco, Grasu XXL, Uzzi şi Villy caută „talent” iarăşi prin club, Vilmos Kanalas (Villy) „dând” o strofă chiar în limba etniei sale (rromanes).

Piesa beneficiază de un refren aproape identic al piesei „Sânge latin” (B.U.G. Mafia), apărută pe clasicul album „De cartier” al acesteia din 1998.

Piesa 11 este un exemplu clar al optimismului de care are parte Dragoş, cu un invitat de soi, neaparţinând genului hip-hop, ci mai precis rock-ului, Adrian „Artan” Pleşa de la Timpuri Noi, cu un refren ce îndeamnă la speranţă, poftă de viaţă, alungarea pesimismului („Vreau să trăiesc, să nu îmbătrânesc/ Vreau să iubesc şi să uit să cresc”).

Albumul se încheie cu un remix al piesei cu numărul 3, „Fără filtru”, fiind diferit faţă de original prin faptul că beneficiază de o jumătate de strofă din partea lui Maximilian şi o strofă full din partea lui Paco 10 Grei, Grasu păstrându-şi numai prima strofă a piesei, refrenul fiind cântat tot de Mari de la M&G.

Albumul „Curaj” va fi probabil masterpice-ul lui Grasu XXL, păstrându-ne speranţa că va reveni la ritmurile ce l-au consacrat în trecut.

Melodiile preferate de pe album ale lui ELADIO:

Curaj

La adăpost

Jos, jos, jos

Legendele

Phen so khames

Trăiesc un vis

Fără filtru (remix)

Melodiile preferate de pe album ale lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

Toate piesele (mai puţin „Jos, jos, jos”)

Nota lui ELADIO: ( 9 )

Nota lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu: ( 9 )



Toate detaliile tehnice despre album le gasesti accesand http://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/06/grasu-xxl-curaj-2006.html .
avatar
Eladio wutanghiddenmember
Admin

Mesaje : 175
Data de inscriere : 12/05/2010
Varsta : 33
Localizare : Bacau

Vezi profilul utilizatorului http://hiphopdinromania.forumz.ro

Sus In jos

RECENZIE ALBUM: Cedry2k – Cuvintecevindeca (2010)

Mesaj  Eladio wutanghiddenmember la data de Mar Dec 28, 2010 2:30 am

RECENZIE ALBUM: Cedry2k – Cuvintecevindeca (2010) http://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/12/recenzie-album-cedry2k-cuvintecevindeca.html



RECENZIE ELADIO:

Situatia ma face sa incep aceasta recenzie intr-un mod vulgar si nervos la fel ca si albumul in cauza: De ce pula mea acest album este doar un bootleg? S-a scurs anul 2010 intr-un mod ciudat si-n ciuda pulii albumele le-au ras in nas caselor de discuri in timp ce casele de discuri nu se chinuie sa intoarca spatele artistilor. Anul 2010 a “dat” magazinelor de muzica 5 albume… 2 de fapt chioscurilor de ziare, GSP-ul (ziarul sportiv Gazeta Sporturilor) fiind in ultimii 2 ani principala sursa de distributie ale albumelor hip-hop. Anul a fost deschis in februarie cu albumul lui Bitza, “Goana dupa fericire” (GSP), in iunie Parazitii cu “Tot ce e bun tre’ sa dispara” (Cat Music / GSP), Sfantu’ & Stan (ex Sotto Inteso, trebuie mentionat altfel nimeni in Romania aproape nu are habar de ei) cu albumul “Ocrotitorii calatorilor” (Avangard) tot in iunie, in octombrie DOC a scos “Scapat de sub control” (Facem Records / Chill Brothers) “anul oficial” fiind incheiat de Grasu XXL in noiembrie cu albumul “Oameni”. Deci, cum spuneam, doar 5 oficiale, dar cum ramane cu celelalte scoase independent? Cum ramane cu “Venim” (WALHALLA), “Rani cicatrizate” (AD LITTERAM), “Orice e posibil” (JERRYCO), Ais the Chef, S.I.K., Cumicu, Cretzu, Criss Blaziny sau El Nino sau chiar albumul “Cuvintecevindeca” ?

Dar lasand furia pentru ceea ce se intampla pe meleagurile mioritice, revin la albumul lui Cedry2k, cel de-al 3-lea solo, tot cu Facem Records, scos tot in decembrie ca si “Poezie balistica” din 2009.

Se incepe intr-un mod brutal sau mai “pe romaneste”, hard-core cu “Horror din Berceni”. Cu versuri dure (“la ce pula mea te uiti ca muta? / sare sange din boxe ce vrei mai hard-core de atata”) si pentru oameni cu o cultura general cu mult peste medie, Cedry2k aduce “in joc” nume precum Platon, Illuminati, Cerber sau Orfeu, cel din urma fiind un punct de refer important in muzica lui Cedry2k, o mica explicatie fiind chiar in aceasta melodie: “vorbesc de spirit de aia nu intelegi Cedry2k, de aia e fix degeaba daca intelegi un pic, ca tot nu constientizezi nimic din ce-ti zic.” De mentionat si rafala de rime “mitraliate” pe piesa.

Urmeaza “Atitudine” pe un beat oferit de Christu si indemnul lui Cedrea: “ia atitudine”. Cu o atitudine gangsta (“ai mei sunt cuminti, cu bun simt, dar nu sfinti, daca ii scoti din minti nu scuipi dinti ii inghiti” … “umblu cu manusi ca sa nu las amprente tu umbli cu manusi ca esti o fetita baiete” …) si cu patrundere in subinconstientul ascultatorului (“dar tu dormi in ghete, ca de altfel atatea alte mii de marionete, dresate sa accepte ca legile-s incorecte, si desi-s facute pe criterii bolnave, daca le incalci urmarile-s extrem de grave”) continua si afirmatia din prima piesa “si nu te deranjeaza ca esti condus cu bata” cu un indemn la schimbare: “daca te simti lezat ia atitudine”… “sunt gata sa ma impun cu forta, PUM!, in mijlocul ordinii mondiale sa o fac scrum”…

Prima colaborare de pe album o intalnim pe piesa “Iarnă grea”, Pacha Man intervenind doar pe refren, piesa fiind din nou o invitatie la schimbare (in bine): “Nu vezi ca suntem manipulati din nou? Lumea tipa dupa ajutor, dar nu are niciun ecou!”. Invitatia la trezire arata si reflectia “rutinei” saraciei in vicii.

Se mentine ritmul si, acompaniat tot de Sez, “Mintea vizuală” induce din nou la rationament, dar si la (cuvant nerostit pana la finalul acestei piese) revolutie si nu de orice fel ci internatională. Nu scapa nici “piratii muzicali”: “Am boală pe voi toti care vreti artă doar la mocangeală / De zici că cei ce o fac n-ar trăi tot cu haleală”, dar nici cei ce iau la misto rap-ul: “Muie bătrani-realizatori de emisiuni / Care credeti ca rap e mistocareală”.

Dupa cum spuneam mai sus, beat-uri “grele”, greoaie chiar, greu de digerat si cruzime in versuri, Cedry2k insusi sustinand pe “Explicit”: “Ideile ce-mi trec prin minte-s rebele fac un rap zici că sparg în cap sticle de bere, De-aia tobele-s incredibil de grele, cuvintele-s rele , tu simte-le vere”. Cu o multitudine de rime elevate, dar si o multitudine de fani, multi de o varsta minora, Cedry2k adauga: “Da' de când toţi copiii ascultă Cedry2k, sunt mai atent la ce zic, Că dacă nu l-ai învăţat p-ăla mic ce-s metaforele, N-o să-nţeleagă nimic şi dai vina pe mine că ţi-l stric, Da' eu nu-s tătic decât dacă vorbim de rap…”. La fel cum spune titlul, vine si lamurirea pentru versurile dure: “Da' dacă mă urăşti eşti muist sau doar foarte prost, Cei mai sensibili se vaită că-s prea nervos, dar eu ţip că mă doare boss, Ăştia-mi cer să-mi cresc copiii în acest mediu canceros, Visurile se fac cioburi când cad pe jos, în acest cotidian greţos…”.

“Din mormânt” (produsa de Seb si I-gura) nu ma simt sa o “scormonesc” prea mult, refrenul spune tot: “dreptate e ce vor toti ai mei / libertate si tu poti sa razi de ei / c-au demnitate poti sa-i bagi in pamant / da` chiar si din mormant o sa-i auzi strigand”.

Daca pe “Poezie balistica”, pe piesa “Romaneste” se vorbea despre “traditiile” romanilor, pe “În bătaia puştii” se vorbeste de partile intunecoase (partea gangsta) a Romaniei. Cabron: “Venim direct de acolo de unde nu ştii / Unde la fel ca în Irak te ard şi puştii”. Cedry2k: “Venim direct de acolo de unde nu ştii / Unde puştii stau brigăzi şi miros intruşii”.

“Cuvintecevindecă” uita un pic (da doar un pic, pentru ca refrenul e tot cu iz revoltator catre sistemul politic) de tema obisnuita cu care a inceput albumul si intra oarecum in latura religioasa: “Si eram genu' optimist, pana m-am prins ca te recunosti invins de Antichrist.” sau “N-am adoptat chiar tot din crestinism, criticule teribilist, deci taci din plisc!” si “Si viata nu-i roz, si ea-i o tarfa-n mov, cand Dïavolu' te pune la-ncercare, ca pe Iov”.

“Clişee” e o alta piesa cu “sageti” catre fanii/ascultatorii ignoranti: “Si normal ca daca ai un vocabular modest, Orice cacat scriu, ti se pare complex, Vezi tu, nedescurcandu-te destul cu textu`, M-acuzi ca l-am compus cu dexu, Mancami-ai sexu` !” catre asa zisii fani de “gratuiti”: “Dai mail-uri si beep-uri, sms-uri si link-uri, Da cd-uri sa nu iei, la show-uri sa nu vii, Ca ii mult si 15 lei, nu-i da, ma pis pe ei”, pentru cei “super-inteligenti” cei care (ii gasesti pe forumuri) diseca si ataca metaforele lui Cedry2k: “Da jumate din voi ascultatorilor, va credeti asa de speciali, Da ai zice ca toate constructiile mele semantice, Au complexitatea fizicii cuantice, Anuntate capodopere antice” cat si pentru cei ce il acuza pentru “iesirea din underground” (multi nefiind de acord de exemplu pentru colaborarile cu Sisu sau Puya): “C-am facut nu stiu ce feat, ca-m dat pe nu stiu ce beat, Ca-s banal, indecent, crezi ce vrei, mi-e indiferent, Da nu fi tampit sa te iei de mine, ba oagare”.

Ca si pe “Iarnă grea”, Pacha Man intervine pe “Decapitalism” cu un refren anti-politic, un alt invitat pe piesa fiind Carbon. Piesa este o revolta contra capitalismului. Instrumentalul este produs de Sagace.

“Efect de boomerang”, melodie produsa de Bibbi, e o scurta poveste despre efectele grave ale viciilor, pe scurt, povestea fiind despre cum creste un baiat cu o mama drogata si un tata alcoolic. Efectul de boomerang fiind chiar asupra copilului problema fiind “ca in curand toate traumele astea or sa se intoarca inapoi, nascand tot felul de monstrii si strigoi in capul sau pietroi, de la nevoi si pumni de smardoi”.

Daca in “Decapitalism” Pacha vorbea de roboti (“sistemul ne arde pe toti cu miliarde de roboti”), in “Derobotizare”, Cedry2k, ataca inca o data sistemul: “Nu-s frizer dar v-as rade pe capete, Cand va-ndopati de caviar la summit-uri pe tema foametei, As rade cu lacrimi, dar nu-mi vine, Ma uit in jur si nu-i bine, Va-njur cand scuip rime, Asa ca muie NATO de fapt, Astia vin peste noi ca Africa au defrisat-o deja”. Din punctul de vedere al sau si media este implicata: “Media scapa esenta, Arata ca nu-s bani, nu si de ce sau oi fi scapat eu secventa”… “Aparati de avocati si mascati de fundatii, Si presa tace, ca si ea face parte din combinatii”.

Cu traduceri din poeziile poetului francez Charles Pierre Baudelaire, Cedry2k, chiar la inceputul piesei foloseste citate din cartea de poezii “Florile raului”, inceputul piesei “Neprevăzutul” fiind chiar: “Harpagon, qui veillait son père agonisant, - Se dit, rêveur, devant ces lèvres déjà blanches: - Nous avons au grenier un nombre suffisant, - Ce me semble, de vieilles planches?”, tradus fiind: “Cand batranu sau tata in chinuri murea, Harpagon privindu-l cazu pe ganduri, Si ingrijorat si agitat se tot intreba: “oare or fi in pod destule scanduri?". Bineinteles, piesa nu este doar o traducere a poeziilor lui Baudelaire, tema ei fiind una religioasa, in tinta mc-ului intrand atat mc-ii atei: “Stiu un MC , e monument de prostie, Convins si el ca scrie filozofie Se da destept ca e Ateu, Ma ia cu tampeni mereu, gen: Aratami-l tu pe Dumnezeu!” dar si subiectul bun vs rau sau credinta vs necredinta, voci ale Satanei dar si căintă: “Doamne iti multumesc ca ma lasi sa simt durere, caci calea e cainta si vazand ca viata mea e in mainele tale”.

“Acţiune de noapte”, produsa de Sez, este o alta piesa fara refren, ce vorbeste despre una din optiunile de a iesi din saracia: ciordeala; Cedry2k insa, pe aceasta piesa povesteste pas cu pas actiunea….

Albumul se incheie cu “KOutro” produsă de Ofens, piesa ce e un epilog in toata puterea cuvantului. Daca in melodiile de pe album, auzeam deseori sau versurile ne duceau cu gandul la revolutie, pe “KOutro” auzim: “Revolutia inseamna educatie / Sau acumulare, stocare si procesare de informatie / Deci convinge-te tu ca viata-i grea, lumea-i rea / Doar n-o sa ma crezi pe mine, ba, ce pula mea?”. Cat despre noua generatie, cea care de fapt are viitorul in maini: “Una din obligatiile fata de generatiile noi / E sa le dam informatiile de care au nevoie / Si motivu’ pentru care tre’ s-o facem noi e / Ca altfel le baga altii-n cap doar ce nu e voie”. O palma de asemenea si pentru “evolutie”: “Se termina petrolul si-avem apa ca si combustibil / Dar tot ei or sa detina controlul”. Cat despre Cedry2k insusi: “Banu’ nu mi-a rupt valorile, nu m-a corupt / De-aia lupt pentru oameni care meritau mai mult / Ca in fata lu’ Dumnezeu suntem o mana de pamant / Si tot in el ne-ntoarcem, umiliti sau defiland.”

Dupa zeci de ascultari, nu mi-a fost usor sa fac o recenzie a albumului. As fi putut scrie in nesir, incercand sa gasesc argumente, explicatii, solutii si pareri sau scrie doar cateva randuri care sa descrie vag albumul. Cu siguranta acest album face istorie indiferent de viitor, peste cativa ani il putem reasculta cu aceeasi intensitate. Ce e cert e ca multe lucruri m-au facut curios, m-au facut sa ma informez, sa aflu lucruri noi, albumul avand un impact pozitiv, fiind placut suprins de mesaj, lucru rar intalnit in ultima vreme in rap-ul romanesc. Din punctul meu de vedere, alaturi de “Scapat de sub control”, “Cuvintecevindeca” e un alt clasic al rap-ului romanesc in 2010.



RECENZIE Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

La aproximativ 4 ani de la lansarea primului său album solo, la finele anului 2010, Cedry2k ne „pune” în difuzoare o nouă bombă audio cu efect devastator asemeni bombelor cu hidrogen: „Cuvintecevindecă”.

Obişnuit să „rupă mui” încă din ’98, Marius Crăciun, surprinde în mod din ce în ce mai plăcut cu fiecare album lansat.

Dacă în 2006 „prepara” „Alchimia veninului” iar în 2009 „compunea” un soi de „Poezie balistică”, în 2010, la numai un an distanţă, devine un vraci metaforic rostind incantaţii cu „Cuvintecevindecă”.

Experienţa acumulată în ani de exerciţiu şi mai apoi „scuipată” în rime îşi spune cuvântul, Cedry2k numărându-se printre M.C.-ii care pot aborda şi dezvolta orice subiect ce-l abordează.

Albumul are un singur minus, adică acela că nu-i unul oficial, cu toate că şi-ar cu brio locul printre cele de acelea de acest gen (nu mai are rost să dezvolt, Eladio spunând totul în recenzia sa).

Deci să trecem direct la subiect...

Albumul începe violent (cum şi continuă, de altfel), pe un negativ de Sez, într-o revoltă á la Cedrea , o revoltă plină de sfaturi, în care sunt puse în discuţie subiecte ce afectează lumea în general, pe plan mondial (Illuminati, Guvernul Mondial, teoria conspiraţiei referitoare la vaccinul „antidot” contra gripei porcine), îndemnul general fiind acela de a-ţi face dreptate singur, „abuzând” de metaforele-i caracteristice, în piesa „Horror din Berceni”, permiţându-şi chiar să-i completeze maxima lui Platon, afirmând că „Omu-i un animal condiţionat social „ .

În următoarea piesă, Cedry2k ia „Atitudine”, pe o coloană sonoră oferită de Christu (Zale), apelând la orgoliul fiecăruia prin sugestii ca: „Dacă mai ai mândrie, ia atitudine!... Dacă te simţi soldat, ia atitudine!... Dacă mai ai forţă, ia atitudine!... Dacă te simţi lezat, ia atitudine!”. O piesă cu puternice îndemne revoluţionare, dar să nu uităm că Cedry2k incită la revoltă în special pe plan metaforic.

Pe piesa cu numărul 3 Cedry2k îl are ca invitat pe colegul său din crew-ul Haarp Cord, Pacha Man, alături de care dezbate situaţia actuală din România, rezumând-o la un titlu sugestiv: „Iarnă grea”.

„Mintea vizuală” a fost servită pe post de „aperitiv” înaintea albumului. Reprezintă sintetizare în mare a mai multor lucruri pe care Cedry2k „are boală”, gen: realizatorii de emisiuni ce blamează rap-ul („Muie bătrâni realizatori de emisiuni credeţi ca rap e miştocăreală!”), cei ce nu cumpără albumele în original – explicând şi de ce („Am boală pe voi toţi care vreţi artă doar la mocangeală/ De zici că cei ce-o fac n-ar trăi tot cu haleală”), hateri („Critici consumaţi de bulangeală...”); comparaţii la nivel personal, dar şi rapperii în general („...didactic ca un nenorocit de ghid practic de pe National Geographic”, „Noi îţi dăm ştiri independente ca presa virtuală”).

Apar din nou subiecte cu referire la francmasonerie sau instituţiile controlate de ea, nu neapărat cu nume de corporaţii ( Rezerva Federală, televizorul, Noua Ordine Mondială, Banca Centrală, Comisia Trilaterală, vaccinele).

Totul se desfăşoară pe un negativ marca Sez, îndemnul venind la final: „Deschide-ţi mintea vizuală!”.

Pe „Explicit”, Cedry2k îşi clasifică stilul ca fiind unul destul de violent („Fac un rap zici că sparg în cap sticle de bere”), un suflet urmărit de trecut („Am cam strâns mii de sechele de la atâtea belele/ Da’ nu m-am ascuns, încă plătesc pentru filmele mele”; „Lupte interioare, doar rimele-s cele ce mă scot din gânduri negre”), recunoscându-şi poziţia socială după atâţia ani de muncă („Nu m-am ajuns, încă halesc merdenele”), contestând plagiatorii („Nu te fute cu muzele mele c-o ard gelos”), refrenul reprezentând atât o declaraţie gen „sunt şi voi rămâne” („Nu scuip să strălucesc, da’ când răbufnesc scuip până răguşesc, până mă sufoc şi tuşesc/ Până sunetiştii surzesc, până boxele se prăbuşesc pe oagări ce bârfesc/ N-am vrut să cer, n-am conceput să linguşesc d-aia oare nu reuşesc dup-atâta muncă?/ Uite scenele când prestez, uite-mi venele cum pleznesc, da’ stai, nu te bucura încă!”).

„Din mormânt” este din nou un îndemn la revenirea la demnitate proprie, cu puternice influenţe politice, plină de „reproşuri” atât la adresa românului de rând, cât şi a celor ce ne conduc.

Urmează „În bătaia puştii”, unde, alături de Cabron, Cedry2k adoptă o atitudine ceva mai gangsta, ideea fiind aceea de „vorbit” despre viaţa de şi din cartier, cei doi „ţintind” către cei ce nu o cunosc.

Negativul este produs de D.J. CB de la Ha Ha Ha Productions.

„Cuvintecevindecă”, piesa cu cel mai „optimist” negativ, o trecere prin „viaţa” omului Marius Crăciun; idealuri de viaţă, perspective, ipoteze („Poate pân-atunci o să am un fiu”).

Refrenul dezvăluie un Cedry2k sentimentalo-violent, trecerea făcându-se în stilu-i caracteristic („Nu din minte, din suflet scuip sute de cuvinte ce vindecă suflete putrede/ Şi-aceleaşi cuvinte-s cuvinte-ascuţite ce spintecă tot în drum spre preşedinte”).

„Clişee” reprezintă un reproş la adresa aşa zişilor fani „ de tot soiu’ „ , o acuză adusă pe bună dreptate, noi fiind doar de acord, dar numai el simţind repercursiunile şi preudiciile aduse de „ăştia”.

Contrar a ceea ce se întâmplă pe plan mondial, în următoarea piesă, avem de-a face cu o încercare de “Decapitalism” şi, cu toate c-ar putea-o susţine singur, Cedry2k îşi cheamă “asociaţii”: Carbon şi Pacha Man.

Din nou o descriere reală a României.

Pe piesa a a unsprezecea, “Efect de boomerang”, întâlnim din nou un Cedry2k mai sentimental, subiectul nefiind deloc unul “bland”.

Pe negativul lent, Cedry2k povesteşte trista copilărie a unui băiat, efectul de boomerang fiind răul adus de viciile părinţilor săi răsfrânt asupra sa.

Un alt membru Ha Ha Ha, Karie, livrează un instrumental pro-“Derobotizare” pentru Cedry2k, emcee-ul atacând instituţii “mari” ca N.A.T.O., presă, dar şi pe cei ce se complac în acest căcat de situaţie: “Căţeluşi, clămpăi, roboţi, târfe – toate degenerate, păpuşi, lingăi, loloţi…”).

Urmează o piesă cu tentă religioasă, ce beneficiază de o traducere din poetul francez Baudelaire, ce poartă titlul “Neprevăzutul”.

Un fel de “adu-ţi aminte de ce e sfânt”, Cedry2k dându-i dreptul la cuvânt şi Diavolului, totuşi neuitându-şi să amintească de cei ce “cred”.

Ziua trece… Noaptea vine… Să trecem la acţiune! “Acţiune de noapte”! O fantezie transpusă extraordinar de bine în rime, rolul principal deţinându-l Cedrea şi Joker(u’), cu o mega-ţeapă la final…

Totuşi “asta a fost de K-1…!”.

Pe “KOutro”-ul albumului, Cedry2k, intră în propria sa latură personală, neuitând totuşi de cei ce trebuie “bătuţi la cur”… Şi ştim cu toţii despre cine e vorba!

Un album de milioane (deşi costă numai 25 RON), ca de altfel orice album lansat până în prezent de Cedry2k… RESPECT ŞI LA MAI MULTE MARI ALBUME!!!

Pace!

Melodiile preferate de pe album ale lui ELADIO:

Absolut toate.

Melodiile preferate de pe album ale lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

De la 1 la 15… Toate!



Nota lui ELADIO: ( 10 )

Nota lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu: ( 10 )



Toate detaliile tehnice despre album le gasesti accesand http://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/12/cedry2k-cuvintecevindeca-tracklist.html.

Si va invit sa cititi toate recenziile pe forumul HipHopDinRomania accesand http://hiphopdinromania.forumz.ro/hip-hop-romanesc-f3/recenzii-t21.htm. Asteptam pareri si critici.
avatar
Eladio wutanghiddenmember
Admin

Mesaje : 175
Data de inscriere : 12/05/2010
Varsta : 33
Localizare : Bacau

Vezi profilul utilizatorului http://hiphopdinromania.forumz.ro

Sus In jos

RECENZIE ALBUM: R.A.C.L.A. – Rime de bine (1998)

Mesaj  Eladio wutanghiddenmember la data de Lun Ian 03, 2011 1:13 am

RECENZIE ALBUM: R.A.C.L.A. – Rime de bine (1998) http://hiphopdinromania.blogspot.com/2011/01/recenzie-album-racla-rime-de-bine-1998.html



RECENZIE ELADIO:

La un an de la moartea lui Notorious B.I.G. si 2 de la moartea lui 2Pac, perioade in care in S.U.A. razboiul West-East se tinea la propriu, in Romania, Bucurestiul (si nu numai) era si el impartit in 2: Cartelul si Sindicatul R.A.N.-S. Daca Cartelul are o uniune intre B.U.G. Mafia, La Familia, Marijuana, Brotha In Black, M&G, Gangsta Clique si Demonii, R.A.N.-S., sau RĂCNETUL AGONIEI NAŢIONALE – SINDICAT era o grupare compusa din R.A.C.L.A., Ghetto Daci, Da Hood Justice, Delikt, Parazitii si Klansmen. Desi Parazitii urmau sa se certe ulerior cu Delikt pentru piesa “Pace cartierului”, Trupa Delikt si Da Hood Justice erau prietene cu trupa La Familia, iar R.A.C.L.A. cu M&G, au aparut diverse conflicte intre La Familia/B.U.G. Mafia si R.A.C.L.A./Ghetto Daci, aceste conflicte depasind uneori si aria scenei muzicale.

Albumul incepe cu “Prolog”, intro ce contine fragmente din piesele R.A.C.L.A. si frecvente radiofonice, bagandu-te intr-o atmosfera radiofonica unde doar R.A.C.L.A. are airplay. Intro-ul se contopeste pe final cu prima piesa de pe album, piesa ce poarta numele albumului, “Rimedebine” care ii are pe invitati pe cei de la R.A.N.-S: Piele, Vexxatu’ Vexx, Os, Stoe Toxxic, Brugner, Nai’gh’bah si Clonatu’, aceasta fiind singura interventie pe album al fostului coleg/frate al lui Rimaru, acesta din urma reprezentand de unul singur trupa R.A.C.L.A. Desi mare parte cei prezenti pe piesa sublinieaza propriile abilitati lirice si atacurile nu au tinte directe, Brugner ataca intr-un mod penibil trupa Parazitii: “in Divizia B, Bip si Tenny-E se vor duce, fiindca n-au valoare sau le place ca ii duce / Dar vine Moş Crăciun şi o vodcă le aduce” dar si de cocalari: “curentul cocalar, murdar si ordinar adus de arabii din Qatar”, desi istoria invata clar ca originile tiganilor sunt din Egipt din evul mediu, limba este de origine hindi, iar in Asia comunitati de tigani se gasesc doar in Turcia, Caucaz, Iran si India, iar “curentul cocalar” prezent mai peste tot in lume, Qatarul este arata cu degetul, lucru care nu ar trebui sa ne mire atata timp cat romanii au devenit sinonim cu tiganii pentru occident.

“Marele caft” trateaza un subiect des intalnit in acea perioada (in special pe prima strofa, pe a2-a impunandu-si limitele la propriu): cartierul. “Fereste-te, ca in loc sa faci poc poc poc, poti sa faci si plici”. Ultima strofa cafteaza si alti mc: “Dedic marele caft celor care-i calp pe cap in rap, Rimaru va facut Hip, in fel si chip so hop”.

Reintalnim 2 membri R.A.N-S: Brugner si Stoe Toxxic de la Delikt si Da Hood Justice. Piesa in cauza este “Regula de aur” si ataca (mai ales Brugner) pe cei cu bani dar fara valori.

“Adeva MC” se tine pe ritmuri de beatbox. Daca prima parte este penibila precum vocea modificata, fiind un alt atac catre Mafia/La Familia, fiind din noi acuzati de furt (pe plan muzical), de lipsa de talent si de faptul ca fac muzica doar pentru bani: “formatia g-yeah pac pac pac --- snopp dobitoc, hai sa-i ciordim bass-ul…tinem pasul c-am descoperit reteta frate, bairame pac pac pac tarpac pac si vulgaritate, dar se vinde? se vinde, asa ca hai copii, sa scoatem anual 2 albume un single si-un ep”. Perfecte rimele lui Rimaru in cea de-a 2-a strofa, mai putin “sagetile”, versurile cu subinteles catre Mafia/La Familia.

Total alte ritmuri si total alt mesaj pe piesa “Jazz post scriptum”, melodia fiind un tribut adus muzicii Jazz. Un subiect si un ritm nou in hip-hop-ul romanesc dar nu si afara, Guru (odihneasca-se in pace) de la Gangstarr incepand in 1993 o serie de 4 albume de hip-hop alternativ si jazz rap care se incheie in 2007 cu ultimul capitol, stil intalnit de asemenea si la Miles Davis care in 1992, la un an dupa moartea sa a scos albumul Doo-Bop, bazat pe beat-uri de hip-hop si colaborari cu Easy Mo Bee.

“Nea Suciu”, in colaborare cu Piele este o piesa biografica despre nea Suciu, poveste ce nu stiu daca este imaginara (desi unele fragmente cu gandul la ceva imaginar). “Gospodari sunt multi, dar el e unul la o mie…se stie ca Nea Suciu-i personaj de parodie…”). Suciu reprezinta oarecum romanul de rand in mare proportie…parodia romanului de rand, cu “clasa”, muncitor…

“Gaudeamus” (care este un imn, cantec al elevilor si studentilor absolventi) este o intoarcere la vremurile de student, povestirile accentuand betiile din facultate. “Sa ne-amintim acum putin de studentie, cand produceam oriunde ne duceam doar anarhie, de sesiuni, restante si de sambetele in care am fost la un etaj mai sus de-un Gandeamus in Campus”).

“Belele”, in ciuda titlului nu este o piesa despre belele la propriu, ci despre ce si-ar dori romanul de rand “ai vrea” fiind prezent la inceput de fiecare ideie, gand ce prezinta vise de viitor…”Ai vrea ca banii sa-ti ofere croaziere si o vila mai de vara la Mamaia, Iar daca-i iarna afara o cabana la Sinaia ascultand "O sole mio"”.

Si daca la inceput am vorbit despre Sindicatul R.A.N-S, piesa “Dinastia R.A.N.-S.” e pe ton pozitiv relativ la viitorul sindicatului: “Atata timp cat vom canta “Desteapta-te romane”, fara indoiala in subteran si R.A.N.-S-ul va ramane, atata timp cat soarele va rasari in est, Rimedebine 98 inseamna best vers”.

Urmeaza si o piesa pentru cartier, piesa ce reprezinta zona de rezidenta al lui Rimaru si Vexxatu’ Vexx (care il acompaniaza pe piesa), “Gara de Nord”.

“Ochi pentru dinte” instiga la razbunare cu versuri de tipul: “Cand cineva te supara tu dai un robinet in gura, te-njura fai cu ura-n cap o mare gaura”…”fii mai hain decat Cain, si vindeti ruda ca Iuda”..”o vorba din batrani zice ca razbunarea-i arma prostului, fii prostul satului, decat destept cu mainile pe piept cu mainile incrucisate, fii mai bine prost si stapaneste peste sate, uite tot ce-i drept si uita de cei 7 ani de-acasa”…”…tineti minte 3 cuvinte: ochi pentru dinte” si cu cele 3 cuvinte se incheie piesa… Dupa piesele “Viata ca-n filme “ cu Nai’gh’bah si “Bwukhale” urmeaza insa “Orice las” tota opusa ca mesaj piesei “Ochi pentru dinte”. Mesajul este de anti-violenta..”orice las poate sa apese un tragaci”…”ratatii cu liceu neterminat si-arata muschii sperie pustii”…”suntem in Balcani copile, ia cartea de istorie si ai sa vezi ca orice las a disparut lipsit de glorie”.

Dar ne intoarcem la cele 2 piese, “Viata ca-n filme” si “Bwukhale”. Prima, cu Nai’gh’bah de la Da Hood Justice, in timp ce “Bwukhale” (denumire pentru Bucuresti) este o alta descriere despre locuitorii capitalei in general si aspiratiile lor. Piesa contine si o referire cu subinteles “prietenilor mafioti”: “te-ai integrat in mafia din Valahia….ahhhhh”.

Albumul se incheie cu piesa “Strict” cu mesaje pentru muzica usoara, muzica usoara din acea perioada, un epilog al albumului in care Rimaru isi arata dextiritatea lirica.

Ramane unul din cele mai bune albume ale trupei R.A.C.L.A. alaturi de albumul de debut, “Rap-Sodia efectului defectului” si albumul cel de-al 2-lea album: “Cei care te calcă pe cap”. Acum, la 12 ani de cand a iesit albumul, privind istoria trupei, colaborarile dubioase si clamoroase, impacarea cu membrii trupei Parazitii, omagiul adus trupei B.U.G. Mafia, mai pe scurt suprize ale viitorului, albumul nu detine aceeasi credibilitate, multe versuri acum fiind banale. Aducandu-mi aminte insa de acea perioada, pe cand R.A.C.L.A. nu era aproape deloc pe gustul meu, avand o preferinta pentru membrii Cartelului si “cearta” amicala cu cel mai bun prieten al meu, fan declarat al sindicatului R.A.N.-S, nu neg ca eram prost influentat de mesajele transmise la acea varsta puerila. Nimeni nu ii poate lua insa dibacia lui Rimaru in a jongla cu rimele si originalitatea in unele piese din acea perioada. Un album ce se apropie de nota 10.

RECENZIE Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

Numărându-se printre primele trupe ce au abordat genul rap în România, R.A.C.L.A., este, printre altele, trupa ce a lansat primul album de gen, „Rap-sodia Efectului Defectului”, în 1995, succedată de Paraziţii şi B.U.G. Mafia.

Trupa a luat fiinţă cu ocazia unui concurs, în 1993, fiind formată din fraţii Călin „K.R.A.S.H.-X” şi Daniel „Big Demmo” Ionescu.

În această formulă au fost lansate numai două albume: „Rap-sodia Efectului Defectului” (1995) şi „Cei care te calcă pe cap” (1997), mai existând totuşi un album conceput pentru a fi lansat în 1996, „Incursiune în real”, idee la care s-a renunţat din lipsă de fonduri.

Pe albumul despre care vom vorbi în continuare, „Rimedebine”, Clonatu (ex. Big Demmo) apare cu vocea doar pe o singură piesă, piesa ce dă titlul albumului şi ca voce adiţională pentru piesa „Strict”.

Discografia R.A.C.L.A. mai conţine titluri de reper în rap-ul românesc ca: „Nu mă uita” (maxi-single – 1999, conceput 75% în colaborare cu Anda Adam), „Plus Infinit” (2000) şi „Pătratul roşu” (2001) – concepute (primul) în formula Rimaru, K-Gula, D.J. Dox, iar al doilea numai Rimaru şi K-Gula şi „DEXteritate” (2005) – Rimaru şi Connect-R.

Din trupă a mai făcut parte câţiva ani şi D.J. Swamp.

De asemenea, R.A.C.L.A., mai are la activ apariţii pe diverse compilaţii şi colaborări cu nume ca: Delikt, Getto Daci, Da Hood Justice (au făcut parte, ca şi R.A.C.L.A., din gruparea R.A.N.-S. <Răcnetul Agoniei Naţionale – Sindicat>), VeritaSaga, Ad Litteram, CenzuraH, K.S.T. – 276, Cheloo, La Rasa, C.T.C., Cargo, Morometzii, Alice de la Open, Raluca de la Nitro, Ana-Maria Ferentz (pe vremea aceea la Demmo), Matteo, Krueger, instrUMAN, D.J. Sleek, Korekt şi nu numai, în mare parte când spunem R.A.C.L.A. referindu-ne la Rimaru.

Acronimul R.A.C.L.A. a avut de-a lungul timpului următoarele semnificaţii:

1995 – Rapperi Albi Concep Legal Avertismente

1996 – Rugăciunea Agoniei Conduce Legea Anarhiei

1997 – Ragga Asalt Contra Lucidei Arte

1998/ prezent – Rime Alese Care Lovesc Adânc

Albumul „Rimedebine” a fost lansat pe 12 noiembrie 1998 în format CD şi casetă la casa de discuri A&A Records, label Warner Music în România, cu care R.A.C.L.A. a colaborat până în 2001.

Albumul începe cu un „Prolog” pe post de introducere, împrumutând o idee de la Snap, ca o incursiune pe FM, între bruiajele radio fiind inserate fragmente scurte din piesele de pe album.

Continuă cu piesa ce dă numele albumului, „Rimedebine”, piesă pe care îi regăsim atât pe Clonatu, cât şi pe majoritatea membrilor Sindicatului de la acea vreme, mai exact Piele şi Os de la Getto Daci, Brugner şi Vexxatu Vexx din Delikt sau Nai’gh’ba şi Stoe Toxxic din Da Hood Justice.

O piesă cu un R.A.N.-S. în forţă (ca întotdeauna), un Rimaru ce vrea să scoată încă de la început în evidenţă faptul că „Rimedebine”-i un proiect solo („Rimedebine – album Rimaru solo, de la stereo la mono pe felie/ Din subteran apar cu meserie să se ştie-n parohie acum que passa/ Rag la microfon din R.A.C.L.A., strig pentru la rasa”), un Piele acid ca de obicei, în stilul Getto Dac, cu rime săgeată: „Fără-ndoială Piele zis Săgeată, fii atent la mine în stilu’ liber cum înot în oceanul de rime/ Acum cred că ştii în ce ape mă scald, dă-ncoa fieru’ mâncat ca să-l bat cât e cald”, un Vexx ghiduş şi „pă zonă”, un Os „bazat” („Strigi ajutor când îţi zbor moţul de pe fes”), un Toxxic ce-l susţine pe colegul Rimaru repetând de mai multe ori „Rimedebine” , scoţând din nou în evidenţă că este un album solo („ Acum solo, Rimaru e primaru’ ” ), un Brugner ce nu uită episodul „Pace cartierului” („În Divizia B B.I.P. şi Tenie se vor duce”), un Nai’gh’ba „în efect” ce o dă cântat şi un Clonatu ce „predă ştafeta” încheind piesa ca pe vremuri.

Într-un stil ceva mai violent, la modul intelectual sau nu, Rimaru aplică corecţie cu piesa „Marele caft”, în stilul „ragazzi de la Gară”, în special părţii adverse, specificând că „soarele-i la (el) mine-n Est”.

Urmează o piesă ce s-a găsit numai pe varianta editată pe CD a albumului, „Regula de aur”, alături de Brugner şi Stoe Toxxic.

Lait motivul piesei sunt banii: „Învaţă regula de aur, altfel viaţa te va da de-a dura/ Cine are aur face regula”, subliminal transmiţând că nu banii sunt totul.

Pe un fundal de beat-box, „Adeva M.C.” Rimaru îi contestă pe cei ce „traduceau” rimele gangsta-rapperilor din State, în partea a doua a piesei explicându-le şi ce reprezintă un adevărat M.C.: „ Un Adeva M.C., copii, e comci, e că dacă n-ar fi aşa v-aş minţi/ M.C. e cel ce nu poa’ să-şi ţină-nchis pliscu’, chiar dacă calcă-n c...t el îşi asumă riscu’ „.

În piesă sunt date exemple de nume din State ca Vanilla Ice, Nana, Snoop Doggy Dogg, Dr. Dre şi chiar trupa pop-dance Ace Of Base.

Ca şi „Regula de aur”, piesa „Jazz post scriptum” a putut fi găsită numai pe CD.

Reprezintă o trecere pe ritmuri de Jazz prin evoluţia culturii muzicale prin o multitudine de ritmuri, de la cel amintit mai sus la Swing, la Be-Bop, la Raggamuffin, Funk şi la Hip-Hop, elemente din Hip-Hop ca Breakdance şi Graffitti, fiind amintite o sumedenie de nume reprezentative pentru politică şi muzică în general (Louis Amstrong, Ella Fitzgerald, Duke Elington, James Brown, The Last Poets, Furious Five, Grandmaster Flash, Malcom X, D.J. Hollywood, etc.).

Urmează „Nea Suciu”, alături de Piele, o piesă despre un „gospodar” de mahala, un personaj zgârcit, genul cu „ochelari de cal” pentru care numai banii contează, cu idei şi concepţii învechite.

Numa’ bun de parodiat.

După, mergem în „tinereţea” lui Călin Ionescu, în perioada studenţiei mai exact, pe piesa „Gaudeamus”.

Plină de intervenţii comice, reprezentând mai degrabă partea „imatură” a studenţiei, cea cu de chefuri, trecând de la pregătirea de petrecut („Am luat la bord un vinars, de-o bere mi-a rămas”), la petrecutul în sine până la partea de mahmureală, dând, poate fără să vrea, un sfat („Ne susţine numai gândul la ciorba de burtă”).

De la starea de veselie trecem la o stare mai tristă, mai melancolică, unde, alături de Roxana de la Capuccino, prezintă „Belele”-le pe care un român le poate avea, adăugând şi dorinţele de care cu toţii „beneficiem”, refrenul spunând foarte multe (actuale şi în prezent): „Şi toţi avem belele, ni le amintim acum/ Şi nu mai scăpăm de ele nicicum...”.

„Dinastia R.A.N.-S”... O dinastie ce, din păcate, s-a încheiat... Rime de bine despre această grupare („Cu drag de R.A.N.-S. vorbesc profetic azi”; „Am zis peace din R.A.C.L.A. pentru Getto Daci, Delikt şi Da Hood Justice”), o declaraţie de statornicie ce nu s-a îndeplinit („Duios Anastasia trecea dar Dinastia R.A.N.-S- rămâne cât vom cânta <Deşteaptă-te române>; refrenul: „Atâta timp cât vom cânta „Deşteaptă-te române”/ Fără-ndoială-n subteran şi R.A.N.-S.-ul va rămâne/ Atâta timp cât soarele va răsări în Est/ Rimedebine-n ‘98 înseamnă Best Verse”).

„Gara de Nord”, o piesă cu Vexxatu Vexx, reprezintă o declaraţie de stat „pă zonă”, o descriere succintă a situaţiei şi a ceea ce se întâmpla în acel cartier, punctul comun reprezentându-l faptul că cei doi, Rimaru şi Vexx, erau vecini, ambii nefiind la prima experienţă de a „ ridica cuvântu’ „ pentru Gara de Nord.

Urmează o piesă ce iese puţin din stilul R.A.C.L.A., un fel de incitare la scandal sau, mai bine zis, o abordare personală şi expunere pe larg a zicalei „Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte”, refrenul sunând în următorul fel: „Ochi pentru şi dinte pentru dinte/ Cine are minte ia un ochi pentru dinte”.

Împreună cu Nai’gh’ba de la Da Hood Justice, Rimaru „regizează” o „Viaţă ca-n filme” într-o fantezie ce ironiza tendinţele acelei vremi, cu invitaţii către eternii „dezertori”, invitându-i „...să plece să bea o Fanta rece la Thailanda”.

Dacă pe „Gara de Nord” ideea era una de apreciere, pe „Bwukhale”, Rimaru, ia în vizor parveniţii ce se aciuiază în Bucureşti, situaţia rămânând în prezent aceeaşi ca şi atunci.

Pe „Orice laş” sunt discutaţi „puştii cu apucături de gangsteri infantili”, blamându-i.

Mesajul este unul ce incită la stoparea violenţei, probabil vrând să sugereze folosirea cunoştinţelor de care, în cazul că dispui, mai bine le foloseşti, atâta timp cât „Orice laş poate s-apese un trăgaci”.

Pe final, Rimaru ne vorbeşte „Strict” despre trupele de (o) vară despre trupele de vară, ironizându-i pe bună dreptate.

Albumul a fost unul fără vulgarităţi la cererea casei de discuri iar scratch-urile au fost realizate de Freakadadisk (pe vremea aceea la Morometzii).

„Rimedebine” se va regăsi mereu în clasicul rap corner al hip-hop-ului românesc (ca majoritatea albumelor lansate în 1998), iar trupa R.A.C.L.A. (în toate formulele în care a existat) va rămâne un punct reper în rap-ul autohton.

Melodiile preferate de pe album ale lui ELADIO:

Rimedebine

Nea Suciu

Gara de Nord

Melodiile preferate de pe album ale lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

Toate piesele.

Nota lui ELADIO: (9)



Nota lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu: (10)



Toate detaliile tehnice despre album le gasesti accesand http://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/11/racla-rime-de-bine-1998.html?spref=fb

Va asteptam cu pareri sau eventual recenziile voastre la forumul HIPHOPDINROMANIA, accesand

http://hiphopdinromania.forumz.ro/hip-hop-romanesc-f3/recenzii-facute-de-hiphopdinromania-t21.htm
avatar
Eladio wutanghiddenmember
Admin

Mesaje : 175
Data de inscriere : 12/05/2010
Varsta : 33
Localizare : Bacau

Vezi profilul utilizatorului http://hiphopdinromania.forumz.ro

Sus In jos

RECENZIE ALBUM: Ad Litteram - Răni cicatrizate (2010)

Mesaj  Eladio wutanghiddenmember la data de Sam Ian 15, 2011 9:46 pm

RECENZIE ALBUM: Ad Litteram - Răni cicatrizate (2010) http://hiphopdinromania.blogspot.com/2011/01/recenzie-album-ad-litteram-rani.html



RECENZIE ELADIO:

Scanteie, sau Ad Litteram, a avut mereu albume cu multi invitati si de clasa. Daca pe primul album din 2002, “Procesul creatiei” ii intalneam pe Kombat, Ortega, Sharpe, Carbon, Dj Hunnicut, Essential, Arssura, Brugner, Dj Flava, Rimaru, CenzuraH, Dj Magnetic, Anelka, Dj Swamp, Connect-R, KST-276, Pedro si Noua Ordine, pe cel de-al 2-lea,din 2003, “Stalpul societatii” apareau Pirats Klan, VeritaSaga, Brugner, Butch, R.A.C.L.A., Hades Crew, Praetor, Mihnea 105, Butch, Jada, Arssura, Jhivago, Buk-sha, Hanna si Kombat. Nu e mai prejos nici acest ultim “efort” al lui Scanteie, lansat in aceeasi zi cu albumul “Scapat de sub control” al lui DOC, in data de 10 octombrie 2010, prin label-ul Hades Records, albumul “Rani cicatrizate”, pe care Dj Skid apare ca invitat si nu membru al trupei, ii are ca invitati artisti precum DOC, Bitza, K-Gula, Angeles, Vlad Dobrescu, Carbon, Brugner, Mr. Levy, Sonny Flame, Pacha Man, Makru, Stoe Toxxic, Tapinarii, Angeles si Aforic, iar la platane pe Dj Undoo, Dj Dox, Dj FaiboX si bineinteles, amintit mai sus, Dj SKid.

Albumul incepe cu DJ Undoo, care cu iscusinta sa la platane, pe “Intro” sampleaza, “zgarie” si scoate in evidenta “It’s more than music…” si se intra in prima piesa de pe album, cu DOC si Bitza. “Pe fortele mele” nu e o piesa cu subinteles, titlul, care spune tot, la fel si cei 3, care nu o iau pe ocolite si nu isi ascund propriile calitati: “Si am fost mereu precum parcursul meu greu, Liric vorbind am un singur Dumnezeu, EU” (DOC), “Inca o ard pe pula mea ca un actor porno” (Bitza), “Scriind pe limba zeilor, dar pe gustul ateilor” (Scanteie).

“Himeric”, care detine si un videoclip, in colaborare cu K-Gula, dezbate viata de zi cu zi si efectele prezentului in viitorul himeric (himera = Închipuire fără temei, fantezie irealizabilă; iluzie, fantasmă). Refrenul, interpretat de K-Gula fiind: “Tu pentru ce traiesti si tu pentru ce lupti? Cum poti sa uiti odata ajuns sus nu mai poti privi in sus / Nu-mi cere sa primesc idealul tau corupt, am libertatea mea ce nu ti-o vand”

O alta piesa de pe album cu videoclip este “Răni cicatrizate” cu Angeles pe refren si Vlad Dobrescu de la CTC pe strofa. Negativul este unul relaxant si duios la fel si Angeles pe refren, nu insa si Scanteie si VD care stau cu garda sus si in pesimism.

“Dâra de Sânge” este o alta piesa cu videoclip, in total filmadu-se 5 clipuri pentru cele 15 piese de pe album. pe “Dâra de Sânge” ii intalnim si pe Carbon, Brugner si Mr. Levy. Cu un Brugner ce se pune “in pielea” romanului tipic (el probabil fiind cu mult peste clasa medie), il neaga pe Cassius Clay, cunoscut mult mai bine ca Muhammad Ali, unul din cei mai apreciati sportivi din istoria omeniriim, preferand un penalty furat ca Gianluca Vialli, iar oamenii sai, dupa spusele lui au mentalitate de “stat pe gard si spart seminte”…”Cinic port Roberto Cavali,ca Vali, Vijelie sau Gigi Becali / Nu-mi plac sportivii ca Muhammad Ali / Mai bine un penalti furat ca Gianluca Vialli … Oamenii cu care-o ard n-au mentalitate hard / Ci doar de spart seminte si de stat pe gard”. Este compensat insa de Carbon si Scanteie, irefutabili pe piesa.

Piesa “Rictus” mentine ritmul intens oferit si prin intermediul lui Dj Skid (cu cut-uri vocale din 2pac sau Eminem) la platane si Sonny Flame pe refren. Pentru cei ce nu stiu, rictus inseamna contractie a muschilor fetei, care dă figurii expresia de râs crispat; strâmbătură a gurii provocată de această contractie, care apare în unele boli ale sistemului nervos si dă impresia de râs fortat.

Dupa cum spuneam, s-au filmat 5 videoclipuri, iar piesa “Ăsta sunt” beneficiaza si ea de unul. Invitatii sun Pacha Man si Dj Dox. De apreciat capacitatea lirica a lui Scanteie pe aceasta piesa, idem si refrenul lui Pacha.

Ultimul videoclip din cele 5 este pentru piesa nr. 8 de pe album, “Ne-am Pierdut Nemurirea” cu Bitza si Cedry2k. Piesa nu vorbeste despre viata eterna ci despre copilarie, despre dorinta de a ramane copil… Piesa se contopeste pe refrenul lui Bitza: “Voiam sa nu mai fiu copil,vroiam sa cresc / Voiam sa scap de centru',vroiam sa ma feresc / Voiam sa vad ce e in viata dar n'as fi vrut sa stiu / C'o sa'mi doresc pana la urma tot copil sa fiu / Sa nu mai fiu copil,voiam sa cresc voiam / Sa scap de certuri,voiam sa ma feresc voiam / Sa vad ce e in viata, da' n'as fi vrut sa stiu / C'o sa'mi doresc pana la urma tot copil sa fiu”

“De-al casei” in trecut, Dj Skid se ocupa de primul minut al piesei “Vis premonitoriu”, piesa intunecata, Skid introducand perfect visele tenebre ale lui Scanteie.

Alaturi de Makru si Stoe Toxxic, intruchipeaza “Esenta de Roman”, pe aceasta piesa parca ar fi fost mai potrivite si versurile lui Brugner intalnite pe “Dara de sange”.

Urmeaza doua piese in care personajul princila sunt figurile de stil, sufletul si inima. Daca “Suflete decolorate” cu Tapinarii si Dj Skid atinge sufletul, partea spirituala, “Bibelou spart”, cu Dj Undoo, “trateaza” inima : “Cauti urmele fericirii prin noroi, bogatia in cosul de gunoi…o viata ai pelegrinat printre cuvinte, cu prieteni ce abia te mai tin minte, lipsind pana si fata care sa completeze gestionarul inimii tale…”

Din nou Angeles, de aceasta data pe piesa “Gânduri de noiembrie”, o piesa sentimentala, piesa ce, are un iz puternic de poezie, atat pentru versuri cat si pentru interpretare.

De anduranţă s-a vorbit si in piesele de mai sus si tot de anduranţă vorbesc in general piesele rap romanesti, dar pe “Anduranţă”, Aforic, care refuza sa fie o copie (“in locul tau m-as asculta mereu, da-nloc sa fiu in locul tau, raman pe ce fac eu nu-i foarte greu”), Dj FaiboX ne minuneaza cu un refren cut & scratch cu pasaje grele din piese “statunitense” (gen The Game), iar Scanteie mustra industria muzicala si tot ce se invarta in jurul ei.

Ramane Faibo la platane si pe ultima piesa, “Ducere”, skit ce, impresioneaza pe jumate, iar daca partea buna e, ca FaiboX stie sa “frece” un disc, partea proasta e ca skit-ul nu are o treaba cu tot albumul, album care, plin de mesaje, se incheie cu Fatman Scoop si Beyonce, “Ring the alarm” sau “All my wild mothefucker”, incitare la destrabalare, un skit mai degraba de discoteca.

“Rani cicatrizate” ramana fara doar si poate un reper al anului muzical 2010 din Romania, un album bun din punct de vedere liric, cu mici exceptii, ritmuri bune, beat-uri bune la randul lor, dar, un album ce nu a primit indeajunsa atentie din partea publicului larg, un album ce, fara colaborari ar scadea drastic in atentia deja putin acordata de ascultatori.

RECENZIE Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

Ajuns la al treilea material solo şi al cincilea din carieră (mai există două materiale sub titulatura Ad Litteram, un maxi-single şi un album, lansate alături de M105 şi D.J. Skid), putem afirma că Scânteie (în viaţa reală Cristian Ionescu) a dus mai departe de-a lungul anilor numele Ad Litteram şi încet, încet atinge o maturitate artistică.

Discografia sa numără titluri ca „Procesul creaţiei” (2002), „Stâlpul societăţii” (2003), „De aici începe totul” (2006), „Până la ultima suflare” (2007) şi albumul lansat în anul din care tocmai am ieşit, „Răni cicatrizate”.

De asemenea a colaborat cu o sumedenie de artişti apreciaţi în rândul ascultătorilor genului, invitându-i pe albumele Ad Litteram sau onorând el invitaţia.

Albumul este unul de colaborări, absolut fiecare piesă beneficiind de un invitat, ce-i drept nume cu răsunet în hip-hop-ul românesc.

Se începe cu un „Intro...” livrat de D.J. Undoo din pick-up, mesajul general fiind „It’s more than music”.

După, urmează o piesă ce scoate în evidenţă puterea proprie, ambiţia de a reuşi în rap, încă din titlu ascultătorul deducând despre ce-i vorba – „Pe forţele mele”, alături de DOC şi Bitză.

Un Scânteie ce dă de înţeles că deşi a ajuns unde a ajuns nu a devenit îngâmfat („Sunt aici pe forţele mele şi uite că-mi încap în piele”), un DOC plin de comparaţii, ca de obicei („...m-am ridicat pe forţele mele ca la geno; ...şi-am strâns din dinţi ca la mulaje dentare”) şi un Bitză ce excelează din ce în ce mai mult în dume, neratând ocazia de a-l ataca pe C.R.B.L. („Nu te duce cerebelu?-i Simplu – Du-te acasă!”).

„Himeric” este o piesă cu tentă conspirativă, cu atacuri la adresa celor de conducere, a aşa zisei Biserici, fiind dezbătute subiecte pe placul adepţilor teoriei conspiraţiei, concluzia fiind că ceea ce ni se oferă pe post de realitate e de fapt o himeră, K-Gula punctând clar pe finalul refrenului: „Am libertatea mea ce nu ţi-o vând!”.

„Răni cicatrizate”, piesa ce dă titlul albumului, o piesă calmă, relaxantă, alături de Vlad Dobrescu şi Angeles, lasă pe strofa lui Scânteie o impresie uşor biografică ascultătorului, Vlad punându-şi probleme gen stres, panică în stilu-i clasic, de zile mari, vocea lui Angeles fiind cea mai potrivită pentru refrenul piesei, scris probabil de Scânteie.

Urmează „Dâră de sânge”, realizată alături de Carbon, Brugner şi Mr. Levy, o piesă ce se referă la ce lăsăm în spate, comparaţia cu o dâră de sânge fiind ceva metaforic.

Carbon explică despre trecut, păcate lăsate în spate, ideea fiind că totul se plăteşte, Brugner se pune în postura românului de rând (tipic), ironizând prin asta marea majoritate a compatrioţilor, Scânteie lăsând în urmă trecutul, Levy susţinându-i din spate cu un refren cu influenţă ragga.

Pe „Rictus” sunt luate în vizor femeile, de fapt, femeile ce profită de înfăţişarea lor, mai pe româneşte bagaboantele, punctul forte al piesei fiind acela că se reuşeşte perfect ironizarea lor fără a fi folosit nici măcar un cuvânt vulgar în limba română.

Piesa este o colaborare cu Sonny Flame şi D.J. Skid.

„Ăsta sunt” este o piesă în colaborare cu Pacha Man şi D.J. Dox, o piesă din nou ce te duce cu gândul la o „biografie”, ea fiind şi prima de pe material ce a beneficiat de un videoclip.

„Ne-am piedut nemurirea” este piesa pentru clipul căreia a fost nominalizat la RMA 2009.

Este o colaborare cu Cedry2k şi Bitză, un omagiu pentru perioada de care tuturor (măcar ca trăiri, lipsă de griji) ne e dor.

Ideea centrală este aceea că atunci când creşti îţi pierzi nemurirea, fiind nevoit să renunţi la indifernţa caracteristică acelei vârste când, culmea, îţi doreşti să fii „mare”.

Cedry2k descrie perfect copilăria sa personală, punând o ştanţă generaţiei sale: „Ultima generaţie de puşti maidanezi ca-n Copenhaga”.

„Vis premonitoriu”, cu D.J. Skid, este o bucată pesimistă, ce descrie moartea privită cu proprii ochii, pe un instrumental la fel de macabru.

Trecând la un registru ceva mai vesel, urmează o declaraţie de patriotism, „Esenţă de român” cu Stoe Toxxic de la Grupul de Rezistenţă/ Da Hood şi Makru de la Cheya Crew.

O piesă cu tentă iresponsabilă, în sensul bun al cuvântului, din care putem lua aminte.

Trecând la o stare mai melancolică, urmează o colaborare ce iese puţin din tipare, cu trupa de folk Ţapinarii, pe „Suflete decolorate”, concluzia fiind că în dragoste totul e trecător.

Păstrând aceeaşi stare melancolică, se trece la „Bibelou spart”, unde protagonista principală este inima.

De fapt, finalul albumului este unul mai melancolic, „Bibelou spart” fiind urmată de „Gânduri de noiembrie”, din nou o piesă de dragoste, mai degrabă dragoste eşuată, ce ar merita să fie Angeles cu Scânteie şi nu invers.

În „Anduranţă”, unde este susţinut de Aforic şi D.J. Faibo X, găsim un acelaşi genial Aforic şi un Scânteie cu pata pusă, în special în domeniul în care activează, adică cel muzical.

Un negativ greoi, pe care pică bine de tot versurile celor doi şi scratch-urile lui Faibo.

Pe final avem parte de o „...ducere” ce iese puţin din stilul albumului, aducând mai degrabă a electro, insert-urile şi scratch-urile lui Faibo X aducând-o puţin în sfera hip-hop.

De sesizat că absolut toate albumele Ad Litteram incep cu „Intro...” şi se termină cu „...ducere” (mă refer la felul cum sunt scrise).

Un album destul de reuşit, poate şi prin prisma colaborărilor, dar mie personal îmi plac destule piese din discografia A L, fără a fi neapărată nevoie de feat.-uri.

Melodiile preferate de pe album ale lui ELADIO:

*Pe fortele mele

*Dara de sange

*Rictus

*Ne-am pierdut nemurirea

Melodiile preferate de pe album ale lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

Toate, mai puţin „Vis premonitoriu”, „Suflete decolorate” şi „Outro”

Nota lui ELADIO: ( 8 )

Nota lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu: ( 8 )



Toate detaliile tehnice despre album le gasesti accesand http://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/11/ad-litteram-rani-cicatrizate-2010.html.

avatar
Eladio wutanghiddenmember
Admin

Mesaje : 175
Data de inscriere : 12/05/2010
Varsta : 33
Localizare : Bacau

Vezi profilul utilizatorului http://hiphopdinromania.forumz.ro

Sus In jos

RECENZIE ALBUM: B.U.G. Mafia - De cartier (1998)

Mesaj  Eladio wutanghiddenmember la data de Mier Ian 26, 2011 2:48 am



RECENZIE ELADIO:

Sa vorbesti despre albumul “De cartier”, albumul B.U.G. Mafia #5 (3 Lp-uri si un Ep pana la acest album), iti asumi o mare responsabilitate, mai ales daca nu esti un fan al genului “gangsta”. Dar avand avantajul de a fi un fan Mafia si un fan al genului nu neg posibilitatea de subiectivism. Bineinteles, vanzarile sunt de partea subiectivismului meu, 125.000 de exemplare vandute fiind un numar neatins de toata discorafia hip-hop scoasa dupa anii 2000 (exagerand putin, bineinteles, dar nu foarte mult). Mafia ramane totusi, singura trupa care a reusit sa scoata albume in mod frenetic, reinventandu-se de la album la album. “De cartier” insa, ramane acel album care a facut istorie.

Incepe cu, “Intro” bineinteles, un intro instrumental de 2 minute, voci ale publicului ce striga “mafia!mafia!mafia!”, sirene de politie, arme de foc automate, clapele deja bine stapanite de Tataee (Mr. Juice in acea perioada) si Eddy, dar si scratch-uri.

Prima piesa, “Ghici cine s-a-ntors” e de un gangsta exagerat, “trancanul” fiind numitorul comun al celor 3: “Imi place sentimentu' sa am un trancan in mana Si iubesc la nebunie sa-ti trag un glont in capatana.”

“Pentru ‘98”, a fost promovata printr-un maxi single lansat in data de 19 aprilie 1998, maxi-single ce continea piesa in varianta originala si remix si instrumentalele dar si piesa “N-ai fost acolo” atat in varianta album cat si cea radio. Piesa “Pentru ‘98”, in colaborare cu July si Andreea, deschide practic anul de glorie a trupei, pe un ton foarte optimist in propriile forte: “Cele mai tari vanzari in rap, pe piata romaneasca, Vorbind, statistic am facut, cele mai multe, Dar inca purtam repect pentru multe alte trupe.” (CADDY), “Vorbesc despre cartier, Si nimeni n-o face mai bine. Din 93-n-98 am doi frati Caddy, Juice, Deocamdata nimeni n-a ajuns atat de sus.” (UZZI), “Sa ma prezint sunt Tataee, Cel mai baiat la ora asta in industrie.
Ca fac banu, banu vine ca la nimenea, "Pantelimon", "Pantelimon", tipa toata Romania.” (Mr. JUICE).

Cu binecunoscutul “Hey Uzzi, baga-i in perfuzii”, piesa “Când te loveşti de realitate”, prezinta partea “obscura” a cartierului (De fapt tu ce pula mea vrei? Ce vrei? Vrei realitate? iti dau realitatea!), piesa fiind interpretata de Uzzi si Caddy, cu Tataee pe refren si la clape.

Caddy, alaturi de Catalina (pe refren) vorbeste despre singurul de care orice om e sigur: mortea. “Viaţa-i doar un drum spre moarte” ramane o capodopera scrisa de Caddy. Piesa ii este dedicata lui Mircea Nebunu’.

“Raid mafiot 2” este continuarea raidului din 1995, de pe albumul de debut “Mafia”. De aceasta data ritmul este mult mai frenetica, dar cu fantezii mai putin macabre si un Tataee pe un refren in engleza. Bass-ul este “oferit” de Gabi Mitran, iar Caddy nu intervine in raid-ul mafiot.

O alta piesa cunoscuta deja de pe album inca din aprilie, dupa cum am spus mai sus, este “N-ai fost acolo”, inclusa pe single-ul “Pentru 98”. Titlul, foarte relativ cu piesa, vorbeste despre cei ce au vazut tot cu “absenta” lor: “Nu ai fost acolo sa auzi ce am auzit, Nu ai fost acolo , Sa vezi tot ce am vazut, Nu ai fost acolo , sa vezi tot ce am facut, Nu ai fost acolo, sa vezi prin tot ce am trecut”.

Se trece pe ritmuri raggae, cei trei, Uzzi, Caddy, Juice, alaturi de Puya si Catalina, adereaza pentru cele 4 minute cat tine piesa, miscarii rastafari (“Suntem latini fani Jamaica, direct din Romania”), miscare ce, foloseste marijuana pentru meditatie in cadrele religioase.

O alta piesa ce a promovat albumul si care a urcat in top este “Poveste fără sfârşit”, tot cu Catalina, cu Juice si Camil Beldeanu la clape, Cristi Andrei la chitara si Gabi Mitran la bass. Poveste prezinta un ciclu continuu ce se intampla in cartiere, un mediu ce se invarte in jurul la “bagaboante, pesti, bani, masini si golani”. Poate fi definita lejer o oda a cartierului si a celor ce traiesc in el.

Nu uita nici de rasa, “Sange latin” invocand mai mult persoanele de tip coleric, pe buna dreptate, tinand cont lucururile care deseori se vedeau in acea perioada la “Stirile de la ora 5”. Dar nu numai…

Cand spui Mafia spui implicat “numere”, bani, iar cand te referi la trupa spui show, numere si de ce nu, ceea ce ii place oricarui descendent latin, fete. “1,2,3” cu Don Baxter si Gunja, se invarte in jurul refrenului: “1 pentru bani (bani), 2 pentru show (show), 3 pentru fetele care misca din popou”. Iar daca fantezia nu te poate duce asa de departe cel mai indicat e sa asculti piesa pentru indiciile necesare.

Tema principala a albumului este cartierul, iar toata esenta sa se regaseste in piesa ce poarta numele albumului, “De cartier”. Piesa prezinta cartierul la treisutesaizeci de grade, iar din ceea ce ma priveste, nimeni nu a reusit sa-l expuna atat de bine in rime cu exceptia….lor, in melodia “Dupa blocuri”, un an mai tarziu, pe urmatorul album.

Combintiile din cartier iti pot aduce bani dar si puscaria. Uzzi, pe un “recital” solo si cu interventii ale lui Tataee, expune pe piesa “La vorbitor”, parcursul si desfasurarea la parnaie, de la inceput: “Din prima zi cum intri aici ai grija sa-ti pazesti gaoaza”, pe parcurs: “Toata ziua Dan Armeanca, dat tatuaje si omor, Vezi din celula in celula baietii cum se antreneaza,
Pumni in zid, picioare, vene isi reteaza” cat si partea finala (in cazurile fericite): “Cam atat
despre bulau,/ frate-miu, raman pa faza,/ am sa ies iarasi de-aici si-am sa vin iarasi acasa.” Piesa ar putea fi inclusa lejer si pe coloana sonora a filmului OZ.

Finalul albumului, are un mesaj si pentru fetele smenarilor, fete ce, suporta (PUNCT): “Orice s-ar intampla, el pe tine te iubeste, Tu esti fetita lui si fara tine-nebuneste, O sa stea mereu pe circa, O sa ciordeasca, o sa bata, Cu smenarii iese-afara, Cu smenarii o sa moara, A trait o viata-ntrega, Cu baietii-n cartier, N-ai sa-l schimbi niciodata, Insa tu ramai la fel”.

Un alt aspect al catierului este limbajul, si fie ca esti de acord fie ca nu, Mafiotii au apelat la un expert in jargon, Cheloo (Tenny-E in acea perioada) de la Parazitii, care opteaza insa sa atace creatoarele de slagare, sau mai bine zis, intrepretele, dar si alti cantareti, dar este intrecut in limbajul de cartier de Uzzi care cu usurinta scoate versuri precum: “Asa e, nu am pic de bun simt, Imi bag pula-n mata, in tactu, Si ii dau muie lu' fra-tu, Asculta tu mare poet ce-am sa zic pe strofa asta, Cu muie, cu pula, cu pizda, gaoaze te rog frumos fii pe faza, Nu sunt incult, asa-mi traiesc eu viata, Ce pula mea iti pasa tie cui ii slobozesc eu fata, Asculta bulangiule beau, fut si ma bat, Iar tie domn poet iti dau pula la frecat”. “Limbaj de cartier” ii are ca invitat si pe Puya de la La Familia.

Ca e vorba de smenari, bagabonti, bagaboante, strazi, smecherii si orice alt substantiv sau adjectiv ce poate fi corelat cu substantivul “cartier”, cei trei au reusit sa le despice, pe intelesul tuturor, muzica buna, sound-ul gangsta din West Coast-ul American fiind imbinat cu ceea ce se intampla in cartierele din Romania, reusind sa faca din acest album, unul din cele mai vandute in rap-ul romanesc, aducand la un punct comun diverse clase sociale, adunand sute de mii de fani, vanzand zeci si zeci de mii de albume, iar orice comentariu contra fiind de prisos. CLASIC, FENOMENAL!



RECENZIE Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

Lansat pe 20 septembrie 1998, albumul „De cartier” al băieţilor de la B.U.G. Mafia, a fost şi va rămâne şi pe viitor un album „îndrumător” al stilului rap orientat spre Coasta de Vest, fiind punctul de plecare al multora dintre împătimiţii genului din ziua de azi.

Cu o vastă experienţă „pe spate”, numărându-se printre „tăticii” genului, apreciaţi de oameni din ambele tabere, B.U.G. Mafia au reuşit ca cu fiecare album să „rupă” gura târgului, fiind o trupă veterană ce se menţine şi astăzi.

Se începe în forţă cu un „Intro” ce, voit sau nu, este violent în felul lui. Sunt intercalate fragmente din concerte, rafale de semi-automat, „urlă sirene”, scratch-uri ce poartă (probabil) semnătura lui D.J. Sleek (pe copertă fiindu-i aduse mulţumiri) sau D.J. Phantom (mai puţin probabil, acesta rezumându-se numai la partea de om de studio sau maxim de producţie).

Continuând în forţă, Mafia merge pe aceeaşi linie violentă cu „Ghici cine s’a’ntors!?”, o piesă extrem de violentă, păstrând linia tematică a albumelor anterioare lui „De cartier”.

Gangsta la maxim, trancane la greu („ gun-u’ ”), lansând atât un fel de ameninţare împotriva defăimătorilor sau a celor ce credeau că s-au oprit, cât şi o ameninţare asupra celor ce vor să le stea în faţă, fiind printre puţinele piese cu „vis gangsta” ca în trecut (a nu se înţelege greşit, dar vorbim, totuşi, de România).

Trecând într-o pasă optimistă, urmează una dintre cele mai optimiste (cel puţin prin negativ) de pe album, „Pentru ‘98”, o colaborare cu una dintre primele colaboratoare ale trupei şi Andreea.

Precedată de un maxi-single ce purta numele piesei, este una din creaţiile (alături de „N-ai fost acolo”) ce au făcut din albumul în cauză unul dintre cele mai aşteptate, Mafia dobândindu-şi (pe bună dreptate) fanii încă din 1995, de la primul material, „Mafia”.

Intrând în partea sumbră, serioasă a cartierului, urmează „Când te loveşti de realitate”, o ofensă adusă celor ce nu „văd”, numai aud, punând o întrebare: „Ce morţii mă-tii faci când te loveşti de realitate?” şi fiind în acelaşi timp o recunoaştere de depăşire a condiţiei sociale prin refren : „Încerc mereu să îţi explic că viaţa nu este chiar roz, m-am săturat să-ţi tot explic, mai dă-te în sloboz!/ Vino cu noi la o plimbare prin cartieru’ minunat, realitatea o să doară – suntem toţi într-un căcat/ Mă zbat, mă zbat să demonstrez lumii întregi că şi eu pot, peste ciorditori, barbugii, curve peste tot/ Eşti orb? Deschide ochii timpu’ trece, nu mai visa frumos, realitatea este rece”.

Poate cea mai reală piesă de pe album, având o temă inspirată din realitate, din moartea lui Mircea Nebunu’, „Viaţa’i doar un drum spre moarte”.

Aceasta este o colaborare cu Cătălina Toma, cel mai prezent colaborator pe acest album.

O creaţie moralizatoare, plină de sfaturi, o întâmplare mai tristă a vieţii de cartier, concluzia fiind una: „Fiecare trebuie să moară-ntr-o zi...”.

Urmează o continuare a piesei “Raid mafiot” de pe albumul de debut, în “varianta ‘98”, “Raid mafiot 2”.

O fantezie gangsta în care se derulează o spargere a unei bănci, Uzzi având un flow “nebun”, rapid, ca şi pe “Pentru ‘98”.

“N-ai fost acolo” reprezintă un atac asupra bârfitorilor, a neîncrezătorilor, a celor ce se “ridică cu pretenţii”, Caddy afirmând (fiind valabil şi pentru colegii săi de trupă): “Mă doare-n pulă de bârfa ta şi oricum nu-ţi suport faţa!/ Tu-ţi toceşti gura, iar eu-mi trăiesc viaţa!”.

Alături de Puya şi Cătălina, Uzzi şi Caddy, “o ard la joint, o ard la pipă, o ard pe iarbă” într-o piesă cu influenţe jamaicane (reggae în speţă), “Hai să fim HIGH”.

O nouă demonstraţie de capacitate de interpretare muzicală a Cătălinei, ceilalţi trei mergând fără oprire pe “ruta 77”.

În acelaşi timp este ceva gen “Legalize it!” în varianta autohtonă.

Cea mai mediatizată piesă de pe album, piesa cu care au “rupt” toate topurile, urmează imediat după: “Poveste fără sfârşit”.

O sintetizare pe ritmuri destul de triste a vieţii de cartier alături de Cătălina ce, pe acest album, este foarte prezentă lăsându-ţi impresia de un al patrulea membru al trupei.

Viaţa de cartier este descrisă ca o “Poveste sfârşit”, cu bune, cu rele.

Pe “Sânge latin” este descrisă partea recalcitrantă a românului, partea de familist a românului, latinului nedându-se înapoi de la nimic pentru a trăi, neuitând, totuşi, respectul către propria rasă: “Iubesc la nebunie culoarea pielii mele/ Sunt latin, latin, latin şi am belele/ De cartier, cartier, cartier, respect rasa/ Îţi fur inelu’, îţi fur ceasu’, îţi fur banii, îţi sparg casa!”.

„1, 2, 3” este o piesă cu influenţe funk, probabil Don Baxter fiind cel cel mai potrivit invitat pe o piesă cu asemenea influenţe.

În plus, nu este singurul... Mai apare o altă mai „veche” colaboratoare, Gunja.

Piesa ce dă titlul albumului, „De cartier”, este, asemeni „Poveştii fără sfârşit”, o altă relatare a vieţii de cartier, fiind pusă pe ritmuri ceva mai „vesele” iar tematica fiind una mai optimistă, un omagiu adus cartierului, cu îndemnul „Iubeşte-ţi cartierul!”.

Piesa este o altă colaborare cu Cătălina.

Într-o atmosferă fantezistă, Uzzi descrie viaţa de pârnaie, punându-se în postura unui condamnat aflat la bulău.

În acelaşi timp, piesa este o altă revoltă împotriva eternilor gabori din România.

Pe refren, cu o voce „prin staţie”, mai apare Mr. Juice (actualul Tataee).

Dedicată iubitelor lor, „Ai grijă de şmenaru' tău”, este din nou o piesă cu dedicaţie în stil propriu, bineînţeles.

Este vorba despre iubirea unei fete pentru un băiat de cartier, un şmenar.

Din nou, invitată este Cătălina Toma.

Într-o atmosferă „certăreaţă”, vulgară, tipic românească albumul se încheie.

„Limbaj de cartier” de cartier este o capodoperă extrem de obscenă, o altă demonstraţie de imaginaţie a românului când vine vorba de înjurături, pe această piesă acestea venind în rafale.

Este o colaborare cu Puya din La Familia (care apare numai pe refren) şi Tenny-E (actual Cheloo) care (surprinzător) are o strofă destul de cuminţică.

Un album impresionant, care a marcat extrem de mulţi (inclusive pe mine), ca de altfel toate materialele apărute până în prezent şi, mai mult ca sigur, şi cele ce vor urma.

Un clasic în stil West Coast apreciat şi în momentul de faţă.

Melodiile preferate de pe album ale lui ELADIO:

Toate piesele au acel ceva, dar daca e sa aleg preferatele, acestea ar fi:

*Sânge latin

*Hai să fim High

*Pentru '98

*Raid mafiot 2

*Poveste fără sfârşit

*Limbaj de cartier

*1,2,3

Melodiile preferate de pe album ale lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

Toate

Nota lui ELADIO: (10)



Nota lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu: (10)



Toate detaliile tehnice despre album le gasesti accesand http://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/05/bug-mafia-de-cartier-1998.html

Va asteptam cu pareri sau eventual recenziile voastre la forumul HIPHOPDINROMANIA, accesand

http://hiphopdinromania.forumz.ro/hip-hop-romanesc-f3/recenzii-facute-de-hiphopdinromania-t21.htm
avatar
Eladio wutanghiddenmember
Admin

Mesaje : 175
Data de inscriere : 12/05/2010
Varsta : 33
Localizare : Bacau

Vezi profilul utilizatorului http://hiphopdinromania.forumz.ro

Sus In jos

RECENZIE ALBUM: Praetor – Nomad (2010)

Mesaj  Eladio wutanghiddenmember la data de Mier Ian 26, 2011 2:50 am



RECENZIE ELADIO:

La o distanta de circa 2000 de km de ceea ce numesc eu casa, departe de locurile natale adica, e destul de greu sa fac rost de muzica pe care o iubesc atat de mult in original. Dar, timpul le rezolva pe toate, iar CD-urile, chiar daca cu o oarecare intarziere, ajung. Nu acelasi lucru pot spune insa despre albumele in format mp3, in ajutorul ascultatorului intervenind piratii sau chiar artistii insasi. E cazul si lui Praetor, care a decis ca primul sau album solo sa fie oferit gratuit la download prin intermediul noului sau site, www.praetor.ro . Bineinteles, impins in primul rand de calitatea albumului, apoi de bun simt si in final de faptul ca in buzunar ai rataciti 20 de RON, tot de unde l-ai downloadat il poti si cumpara.

Iata ca, dupa albumul lui Butch, “Fiul risipitor”, Criss Blaziny, “Tatuat pe creier”, Sangre, “Eternia” si axes, “Plecat definitiv” e randul lui Praetor sa puna o noua "piesa” in puzzle-ul ce completeaza anul discografic 2010 sub tutela label-ului Hades Records.

Puzzle si nou au ceva in comun cu prima piesa de pe acest album: “Puzzle” este numele piesei produsa de Dj Undoo, iar nou este adjectivul perfect pentru stilul intalnit pe acea piesa: raggae. Cu Praetor la primele arme cu acest gen, albumul este deschis pe un ton foarte optimist.

“Bună dimineata” este o combinatie intre un interludiu si un preludiu. Praetor insusi spune despre aceasta piesa : “Cred că versurile vorbesc singure. Nu mi-a fost niciodată frică de sentimentele mele. Multi dintre voi ati definit îndrăzneala mea si a lui Jhivago de a scrie ceea ce simtim ca un “stil nou”. Piese ca asta si cea de după sunt simtite. Eu sunt si voi fi mereu îndrăgostit. Dacă asta mă face mai putin bărbat, atunci îmi asum riscul.” Nicidecum as spune eu. Si aici ma refer la a-ti impartasi sentimentele cu publicul, exemple mai vechi fiind 2pac (cel mai bun exemplu poate- vezi Dear Mama sauy Breda’s got a baby), 50 Cent (Best friend) sau Eminem (Hailie’s Song). Adevarat, exemple oarecum imperfecte, exemple ce insa au in comun cu declaratia lui Praetor expunerea sentimentelor, exemple ce, au fost alese mai mult doarece acestea suynt mult mai cunoscute “publicului larg”. Bineinteles ca, exemplul perfect ar di muzica RnB, gen care insa nu are treaba cu muzica lui Praetor, iar expunerea sentimentelor dupa parerea mea si a multora (fara a face pe durul in comentarii de prisos) e mai mult o dovada de curaj mai degraba, decat o slabiciune. Dupa cum spuneam insa, “Bună dimineata” introduce piesa “Declaratie”, piesa fiind ceea ce spune titlul. “Ma simt ca un adolescent si nu vreau sa-ti ascund vreun sentiment….. As vrea sa-ti dau mai mult decat o bucatica din mine, prietenii imi spun ca nu e bine si nu stiu cum dar am sa fac doar unul din 2 destine, ca-n viata sanse sa fii fericit sunt foarte putine”.

Daca in piesa “Puzzle” ne vorbea deja despre “privitul in sus” asimiland aceasta actiune cu o lume mai frumoasa, piesa “Privesc în sus” fiind o utopie pusa in confrunt cu realitatea secolului 21, viziunea optimista cel putin din punctul meu de vedere aducand mult pozitivism.

Produsa de Keri, piesa “Eu, orasul si căstile” este probabil situatia intalnita de peste 70% dintre adolescentii (si nu numai!) zilelor noastre. Cati dintre voi nu s-au plimbat prin oras cu castile pe urechi? Piesa a fost aleasa sa promoveze albumul, ea beneficiind si de videoclip.

Ramane in continuare Keri “la butoane”, iar piesa “Descânt” nu e ceea ce titlul te poate face sa crezi…insa cei ce stau cu capul sus de aceasta data sunt copiii (“copii frumosi privesc in sus la Doamne Doamne”), orasul doarme (“orasul meu batran acum doarme”), aceasta fiind “o piesa de noapte”. Nu, nu muzica de noapte, nu are legatura cu cluburile, discotecile si agitatia creata de ele, ci latura calma si linistita a noptii.

Daca muncesti, iar seful nu e prieten, cu siguranta te simti chiar tu personajul principal in descrierile lui Praetor. La fel si in cazul lui Serafim care descrie o zi “de vis”, pardon, un vis in timpul muncii, acele ganduri in care te pierzi asteptand sa-ti treaca cele 8-9 ore de munca. Piesa dedicata fara doar si poate muncitorilor, piesa produsa de Dribbler si Dj Undoo la platane.

Produsa tot de Dribbler, piesa “Muzica”, dupa cum spunea Praetor insusi, “s-a născut prin 2007-2008 când studio-ul meu de acasă din Australia nu era foarte bine dotat. De aceea si sunetul un pic mai slab calitativ[…]Piesa asta trebuia sa fie un cadou gratuit la timpul acela si am lăsat-o de-o-parte un pic mai mult pentru că nu stiam dacă mai are vreun sens să o trimit spre voi. La o adică e despre cum facem muzică pentru muzică si despre cât de mult iubesc asta si as vrea să pot să fac doar asta – Muzică.”

Praetor se intreaba “Cine e de vină?”. Personajul principal e noua generatie, caracterizata de stres, droguri, frici, nepasari. Toata piesa este o intrebare..retorica.

Dupa capodopera “Epoca ruginii” de pe albumul lui Butch, “Fiul risipitor”, ii intalnim din nou pe cei doi pe aceeasi piesa. “Zgomot” verbeste despre opusul titlului, vorbeste despre cum era candva, candva inainte de “epoca ruginii”, inainte de gandurile expuse de Praetor in “Cine e de vina”. Iar daca Praetor e mereu visator, mereu optimist, de aceasta data nu: “vreau liniste si acum socot, ca o s-o am doar dupa ce-o sa bata pentru noi ultimul clopot!”.

Daca tot am mentionat mai sus albumul “Fiul risipitor”, acest album continea piesa “In numele tatalui” in colaborare cu Praetor, iar de aceasta data intalnim remixul.

Albumul se incheie cu piesa “Pe aripile vantului”, Dj Undoo fiind la a 4-a aparitie pe acest album (excluzand bineinteles mixul si masterul, facute de el) , o data ca producator si de 3 ori ca invitat. Fara a avea legtura cu cartea piesa e un epilog. Al albumului? Asta este frumosul acestui album, nu e vorba doar de metafore (multe), nu e vorba doar de sentimente (destule si ele) dar in mare parte despre masajul ambiguu al albumului incercand sa il asculti, uitand sa il simti. Probabil un din cele mai simple recenzii si probabil cel mai “complicat” album din cele recenzitate. De ce? Tocmai am explicat!

RECENZIE Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

-

Melodiile preferate de pe album ale lui ELADIO:

*Puzzle

*Eu, orasul si căstile

*Pe aripile vantului

Melodiile preferate de pe album ale lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu:

-





Nota lui ELADIO: (9)

Nota lui Catalin "D-tockszxxx" Dumitrescu: (-)





Toate detaliile tehnice despre album le gasesti accesand http://hiphopdinromania.blogspot.com/2011/01/praetor-nomad-2010.html

Si va invit sa cititi toate recenziile pe forumul HipHopDinRomania accesand http://hiphopdinromania.forumz.ro/hip-hop-romanesc-f3/recenzii-t21.htm. Asteptam pareri si critici.
avatar
Eladio wutanghiddenmember
Admin

Mesaje : 175
Data de inscriere : 12/05/2010
Varsta : 33
Localizare : Bacau

Vezi profilul utilizatorului http://hiphopdinromania.forumz.ro

Sus In jos

RECENZIE ALBUM: C.T.C. – Dificultati tehnice (2005)

Mesaj  Eladio wutanghiddenmember la data de Lun Ian 31, 2011 5:35 am

RECENZIE ALBUM: C.T.C. – Dificultati tehnice (2005)

http://www.hiphopdinromania.org/2011/01/recenzie-album-ctc-dificultati-tehnice.html



Baietii de la C.T.C. (Controlul Tehnic de Calitate), adica VD/Vlad Dobrescu, L Doc/L Doctor/DOC, Deliric 1 si Dj Paul, cunoscuti si datorita mixtape-urilor (da baieti, mixtape-uri in adevaratul sens al cuvantului si nu cacaturi de versuri aruncate pe alte beat-uri ciordite de pe net de la artisti cunoscuti) Vlad Dobrescu şi DJ Paul prezintă Facem Records urmate de EP-ul “Secretul din atom” din 2002, alaturi de Cedry2k. Dar dupa un drum facut cu pasi siguri (ore de studiou, concerte, aparitii pe diferite materiale si nume sonore alaturi de ei), au reusit in 2005, sa scoata oficial, prin Roton, primul lor album oficial: “Dificultati tehnice”.

Albumul incepe intr-un ritm destul de calm, pe un beat oferit de VD, unde cei 3 (care oricum nu aveau nevoie de introducere) revendica anii pierduti si exclama acest prim album trudit. Asadar pe “Introducere” te introduce in prezent dupa o mica incursiune in trecutul lor: “Am străbătut un drum lung / Pe care nu toţi îl parcurg / Şi aşteptarea a fost prea îndelungată / Nu ne-am dorit-o / N-am mai avut răbdare / Şi a trebuit să scuipăm direct de pe intro” (VD), “3 oameni, multe idei, acest album / 4 ore de somn, 8 ore în studio, în rest pe drum / 7 ani de vise, cam 12 agende scrise / Un public şi am reanimat hip-hop-ul când acesta murise / Peste 500 de beat-uri / Piese? Peste 40 de titluri” (L Doc), “Vreau să-ţi fie clar de la început / Au fost zeci de nopţi pierdute / Zeci de beat-uri clasice / Din sute de beat-uri brute / Sute de foi umplute / Mii de minute în sesiune” (Deliric 1).

Se trece imediat la o noua rafala de rime, scuipate de aceasta data pe un beat marca Jupiter (Deliric). “Vorbe din context” il are ca invitat pe Cedry2k, piesa fiind bogata in rime: “Trimit verbe, Acerbe-n plebe, Plasmat fierbe[…]Să-ţi rupă oasele, Te-am legat, Aplecat, Şi-am plecat, Să scuipăm masele” (DOC) / “Dar viaţa-i albă-neagră, Risc şi joc în grabă, Mulţi mă seacă, Mulţi mă sapă, Pe nervi mulţi mă calcă, Mulţi mă-ncearcă, Multi rămân muţi, îi muţi pe targă. Parcă fac dinadins, Flow de neatins, Show de nestins, Pe scenă destins, Pe coaie des lins.” (DELIRIC). Acestea sunt cateva exemple perfecte, de asemenea, astfel de versuri facand parte din stilul CTC.

Pe inca un beat de la Jupiter, se trece la un subiect la o piesa ce aparent, dupa titlu, te poate duce in eroare, “Ochi rosii” vorbind doar pe refren despre acesti ochi, mesajul in rest fiind cu subinteles, legalizarea marijuanei fiind oferita publicului printr-un mesaj subliminal, atacul la sistem insa, nu!

Ne intoarcem la beat-urile lui Vlad Dobrescu pe piesa “This is Raw” in colaborare cu trupa californiana The Inthevisualz. Partea celor de la CTC arata realitatea din punctul lor de vedere, in ceea ce priveste feedback-ul real si material cu fanii. Adica hai sa nu ne ascundem dupa deget, multe aplauze, multe laude, dar putin bani scosi din toata treaba asta.

“Unu” este un interludiu, scris, interpretat si produs de Vlad Dobrescu. Este practic bucata solo al lui VD. Pe album intalnim si astfel de momente solo. Iar daca pe VD il intalnim intr-un astfel de pasaj solo pe “Unu”, pe Deliric il intalnim de unul singur pe “Scurtcircuit” (Productie proprie), iar pe L Doc pe “Asaltul” si “Multe de spus”, ambele produse de Jupiter.

Dar pentru a mentine ordinea piselor, ma intorc la partea solo al lui Deliric, “Scurtcircuit”. Piesa este la fel de dificila si complexa ca si 1,618 despre care insusi Deliric vorbeste, adica sectiunea sau epoca de aur sau Φ. Daca asta te face curios cerceteaza sau citeste direct de pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Sec%C8%9Biunea_de_Aur, iar daca piesa te face curios iti ramane s-o asculti. Refrenul? Mai complicat decat crezi: “ in timp ce 1.618 devine 1 pentru 1.618 devine 1 pentru... punctul zero, definesc centrul, creez spatiul, limitez perceptia. obtin timpul, linearitate, urmeaza directia. sens unic - realitate. prind energia captiva in legea ciclurilor - stabilitate. atractie, respingere, continuitate. sfarsit.”

Si daca VD arunca un strigat pentru brigada, iata ca pe piesa “Al 13lea ceas” ii intalnim pe cei de la Armada alaturi de CTC pe beat-urile lui VD si Jupiter. Asadar alaturi de DOC, Deliric si VD in cele 3 minute si 14 secunde de foc ii intalnim si pe Cedry2k, Smogg, Prozac, Nwanda si Carbon. Pandeon, Biblie, ADN, Stalingrad, Jertfe demonice, Doctrine, MCii si Dj puse impreuna de 8 persoane in 3 minute cu siguranta e total paralela ca piesa cu comercialul.

Momentan DOC ia o pauza, iar pe “Nu stii”, piesa produsa de DJ Rhu de la Khidja Clouds Society, e un “duet” Deliric – VD. Nu stiu cum interpreteaza altii aceasta piesa, dar pentru mine este o “oda a grafferului”. Un razboi permanent al artistului de strada si stat, Romania fiind departe de legile si alegerile tarilor Europene ce ofera spatiu, iar tarile Europene se tin departe de acele legi, libertatea unui graffer fiind la fel de esentiala precum libertatea de exprimare pentru un MC.

Dupa aceasta pauza al lui L Doc, iata-l solo pe “Multe de spus” cu un intro live, un freestyle allà DOC. Ce pot spune despre aceasta piesa? Sincer, e cam no comment, dar: “iti dau DEX-ul, sfoara si tot nu legi 2 cuvinte”!

Multi artisti din Bucuresti au adus ode acestui oras, multi si-au spus propria viziune despre acest oras. Au ales sa o faca si ei, alaturi de K-gula si Nai’gh’ba. Cateva curiozitati ar fi ca piesa a fost produsa de Jupiter, ingineri de sunet au fost K-gula si Deceneu si contine un mic sample vocal din piesa “Vicii”, interpretata de Cheloo si Bitza, sample-ul vocal fiind: “Trag in piept aerul jegos de Bucuresti”.

Ii intalnim doar pe L Doc si VD alaturi de DJ Dox (la platane, bineinteles) pe piesa “Pentru cine”. Piesa este o infinitate de multumiri si recunoastere. Multumirile sunt pentru “anii care-au trecut”, “banii care nu i-am facut”, “cei care ne-au placut”, “cine da din cap cand intra prima toba”, “tine ce stii nu-i doar rap cand intra prima vorba “, “mc-ul ce scuipa prima slova”, “cei ce-mi simt fiecare strofa”, “cel ce poarta bocanci cand e vara afara”, “cei ce-si ingrijesc cd-ul parca-si cresc fiul”, “acei ce stiu pe dinafara ce spune mc-ul”, “acel dj sarac lipsit de orice, ce-si face ac dintr-un arc ca sa bage scratch-uri pe-o voce”, “acel b-boy cu bluzele rupte”, “fetele cu fustele scurte”, “cei ce-au fost la microfon pana s-ajung eu”, “tine daca intelegi si dai din cap pe-aceasta bucata”. Este si va ramane una din piesele mele preferate, pentru modestia lor, lucru real, nu falsa modestie pentru a atrage publicul (verifica-le retelele sociale).

II intalnim din nou pe toti 3 pe acelasi instrumental, dar au interdictie nefumatorii pe “Interzis nefumatorilor”, “asta este subiect tabu”. Titlul spune tot si da, piesa vorbeste despre ce crezi.

Dupa cum spuneam mai sus, “Asaltul” este bucata solo al lui L Doctor, cea de-a 2 piesa solo a sa de pe album. Piesa este produsa de Jupiter, iar interludiul de Raz One.

Si o pauza de “zapping”, “TV” fiind o alta piesa cu o idee interesanta, unde Deliric, Raku, Vlad Dobrescu si Doc canta pe 4 beat-uri diferite, un schimb de canale, producatorii fiind Jupiter, Vlad Dobrescu si Titanium.

Piesa “Orice” a fost aleasa pentru pomovarea albumului, beneficiind de videoclip. “Orice” e in colaborare cu Yolo de la Zale si Nwanda si este produsa de Jupiter.

Dupa cum am spus de multe ori, rap-ul nu e mort, e in coma. Deliric si L Doc incearca sa reanimeze hip-hop-ul pe piesa “Reanimare 101”. Mesajul nu e doar pentru mc-ii de calculator care “fut” calitatea rap-ului dar si celor ce se opun miscarii. Bineinteles, o gura de oxigen nu il salveaza, dar macar il mentine in viata.

“Scandaaal”, ascultata in 2011, e posibil sa iti sune mai cunoscuta decat crezi si bineinteles asta si datorita faptului ca Spike sampleaza aceasta piesa pe ultimul sau album “Ramanem prieteni”. Piesa de scandal, cu influente gangsta, un fel de “Ori suntem golani ori nu mai suntem”.

Inca o productie marca Dj Ru, de aceasta data pe piesa “Stiluri”. Dj Paul este acompaniat de Dj Flore, piesa fiind o colaborare intre CTC si Khidja Clouds Society.

Si daca am vorbit despre interventiile solo ale lui VD, Deliric si DOC, si prea putin de DJ Paul, prezent pe aproape toate piesele, albumul ofera si un bonus, “Turntable bonus” cu Turntable Science. Aceasta este “interventia” de “skill” al lui Paul, alaturi de proiectul paralel cu Turntable Sciene, reprezentata de el, DOX, Faibo X si Undoo.

Un album aproape perfect, nota 10 insa ar fi exagerata poate, evolutia celor 4 vazandu-se fara doar si fara poate in timp. Ramane unul din cele mai bune albume de debut scoase in Romania, fanii insa sunt tinuti cu inima la gura in asteptarea unui nou album ce nu va fi scos in viitorul apropiat.

Melodiile preferate de pe album:

* ”Pentru cine”

* “TV”

* “Stiluri”

Nota: (9,5)





Toate detaliile tehnice despre album le gasesti accesand http://www.hiphopdinromania.org/2010/06/ctc-dificultati-tehnice-2005.html .
avatar
Eladio wutanghiddenmember
Admin

Mesaje : 175
Data de inscriere : 12/05/2010
Varsta : 33
Localizare : Bacau

Vezi profilul utilizatorului http://hiphopdinromania.forumz.ro

Sus In jos

RECENZIE ALBUM: Butch – Fiul risipitor (2010)

Mesaj  Eladio wutanghiddenmember la data de Lun Feb 07, 2011 2:53 am

RECENZIE ALBUM: Butch – Fiul risipitor (2010)

http://www.hiphopdinromania.org/2011/02/recenzie-album-butch-fiul-risipitor.html



“Fiul risipitor” este un alt album care a atras atentia in 2010. O alta atentie indreptata deci catre labe-ul Hades Records care este “vinovat” de lansarea unui numar impresionant de materiale, mai ales in 2010. Dupa cum spuneam, albumul “Fiul risipitor” este unul din ele. Munca pentru acest material a inceput in primavara anului 2007, iar prima piesa scrisa a fost “Noiembrie 64”, astfel incepand si colaborarea cu Keri, care ia oferit lui Butch un numar imens de beat-uri (circa 150), dupa cum insusi Butch spunea. Desi pare o perioada indelungata de munca, Butch nu a “dormit” in aceast timp, in 2008 alaturi de Dagga (trupa din care face parte alaturi de Dj Undoo, Ozo si Ghismo) scotand un album oficial (“Inima tare”) si “Mixtape-ul pierdut”. Cu Aliosha se pare ca a tras 4-5 piese si exista posibilitatea ca aceste piese sa vada “lumina zilei”. De asemenea conform spuselor lui Butch, se pare ca in viitorul apropiat se va ivi si un EP solo, iar pentru albumul “Fiul risipitor” s-au tras in jur de 40 de piese, doar 23 regasindu-se pe produsul final. Inainte de a vorbi insa de piesele de pe album, tin sa precizez ca “Fiul risipitor” a fost lansat in data de 11 aprilie 2010, iar scopul lui a fost si este unul benefic. Initial il puteai avea in format digital (cadou) daca achizitionai un tricou (valabil cred si momentan), iar acum, odata cu iesirea albumului in format fizic, banii stransi atat din vanzarea de albume cat si cei stransi din vanzarea de tricouri se vor duce catre liceul Liceul Stefan Cel Mare din Grigoriopol, Transnistria. Afla mai multe detalii despre acest lucru pe Hades Records si Noii Golani.

Butch care se ocupa doar de texte (neavand o pasiune speciala si neimplicandu-se in productii) a descris acest album ca pe o carte (de povesti). Albumul (precum o carte), incepe cu “Prefata”. Piesa este produsa de Keri (14 din cele 23 de piese fiind produse de el), la platane il gasim pe DJ Undoo si vocile aditionale ii apartin lui Alexandru Toma. Acest album contine 23 povestiri diferite, iar “Prefata” este una din ele si citand din “prefata”, “this is the story of a story teller” (aceasta este poveste unui povestitor).

Se trece imediat la piesa ce poarta numele albumului (“Fiul risipitor”), la un ton mai optimist, la o speranta, la fel cum citeaza refrenul: “In orice soare ce apune, e unu ce rasare, In orice ploaie e un foc ce arde, In orice zi asteapta-te sa vina o noapte, La orice 10 lacrimi, zambeste, macar o data frate...”.

“Andrei si frica” este cea de-a 2-a piesa care a promovat albumul, beneficiind si de un videoclip animat. Este povestea lui Andrei (personaj real pentru Butch, dar poate fi si un pseudonim pentru multi, povestea din aceasta piesa fiind un eveniment des intanit la noi in mod special). Este vorba de un copil batut de tata ce astepta “ziua in care va putea pleca […] zicand mai e putin si o sa plec si nu o sa ma mai vezi nicicand”. Piesa reprezinta o alta realitate cruda des intalnita, un subiect asemanator il intalnim pe “Efectul boomerang” (albumul “Cuvintecevindeca”, Cedry2k).

Ortega este un alt producator intalnit pe acest album, ocupandu-se de 5 dintre piese. “Lumina rosie” este una din ele. Luana este personajul principal al acestei piese, dand spatiu fanteziei ascultatorului, naratorul aratand scena de dragoste intre Luana si un baiat cu mult mai tanar decat ea. Bineinteles, “lumina rosie”si “lacrimile Luanei” pot trasa in mintea ascultatorului o imagine clara a evenimentului.

“Arme” (produsa de Keri) a fost lansata sub format single digital in august 2009, fiind prima piesa oficiala ce promova acest album. Pe piesa il intalnim din nou pe colegul lui Butch de la Dagga la platane (vorbesc bineinteles de Dj Undoo) dar si un invitat de calibru in underground-ul de peste ocean, Freestyle de la The Arsonists (trupa ce a reusit sa “sparga” Billboard-ul american). Titlul duce in eroare: “Tu te asteptai sa iti vorbesc de arme, eu iti vorbesc de dragoste cu inima in palme”.

Se intrece pe sine insusi Butch cand vine vorba de naratie pe piesa “Casa de carton”, iar de aceasta data, titlul nu duce in eroare, piesa (fara refren) vorbind despre un simplu cersetor ce asteapta sa infrunte iarna si “ultima noapte”.

Daca in prima parte a albumului, tonul era unul optimist, “Femeie tanara” la fel ca si “Casa de carton” are un ton pesimist. Iar daca piesa “Casa de carton” vorbeste despre un cersetor in frigul iernii, “Femeie tanara” (cu Nimeni Altu’ ca invitat si Ortega la productie) vorbeste despre femeile ce aleg calea cea mai dificila (si onorabila) pentru a infrunta greutatile vietii alaturi de copii. Ea, “n-are inca 25”, “baiatul are 7, fetita are 5” apare in viziunea lui Butch: “palida, lipita, ambii au parasit-o, gravida inca, Si nu mai stie nici sa rada, si nici sa planga, Stie doar munca, tristetea din privire nu stie sa o ascunda, Clientii ii arunca bacsis pe masa, Ii ia zambind amar, gandindu-se la cine o asteapta acasa, E inca frumoasa, barbatii inca o vor, Ea zice: "Mai bine singura pana o sa mor!", iar in viziunea lui Nimeni Altu’ “e frumoasa cand rade si cand ofteaza sau plange, Un suflet ca al ei nu mai gasesti la multe romance, Chiar daca o duce greu e amuzanta mereu, Zice cand da drumu la calorifer: "Hai semineu!" Si e isteata foc, nu sta pe loc deloc, Strange banii de la serviciu plecand la noul job, Tot ce conteaza pentru ea e sa ramana sanatoasa, Doar ca sa implineasca un vis numit "cea mai frumoasa casa", Si face tot pentru copii, e sacrificiul suprem, Pentru femei ca ea inchin cu-ai mei cu respect cand bem!”.

“Cantecul lui Charlie Chaplin” reprezinta o serie de dorinte exprimate de Butch: “da-mi Doamne banii lui Becali”, “da-mi Doamne sa fiu justitia”, “da-mi Doamne curul lui Cosmina” sau “l-as mai dori pe Copos o noapte la un poker” fiind cateva dintre dorintele lui Butch care l-ar ajuta sa traiasca in pielea altuia, la caterinca macar.

Dupa cum spuneam la inceputul recenziei, “Noiembrie 64” a fost facuta in 2007. Beat-ul (din punctul meu de vedere, bineinteles) este unul din preferatele mele din lista de productie ale lui Keri. Cati dintre voi nu au intalnit acel personaj nebun (la propriu in majoritatea cazurilor)? Cati dintre voi nu au auzit vorbindu-se despre un astfel de personaj ca cel din “Noiembrie 64”, batut de un destin crancen, caruia “Nevasta i`a murit nascand
Da` i`a lasat o fetita si i`a crescut,palida mica,bolnava de frica”, dar “P`aia mica a pierdut`o, A umblat prin spitale, Ce se`ntampla? ce are? Nimeni nu stia,`nu`i raspundea la nici o`ntrebare”? Bineinteles, acesta fiind personajul “lui Butch” iar personajul de care vorbeam mai sus nu trebuie sa aiba neaparat aceasta poveste.

Pe “Putred” il intalnim din nou pe Dj Undoo (de aceasta data nu doar la platane dar si la productia muzicala). Ii intanim si pe Kioru (la chitara electrica) si pe colegul de trupa de la H8, Aliosha, la microfon. Pe Aliosha cu siguranta il stiti datorita piesei “Categoria grea” (Parazitii). Putred in cazul de fata este “sinonim” cu “anfetamine,iarba, curve in vitrine, sistemul, stirile de seara…”. Putred in cazul de fata este bineinteles la figurat exprimata si in DEX: 2 fig. (despre stări si lucruri, medii sociale) Care vădește decădere economică si morală.

Din nou pe beat-urile lui Ortega, Butch nareaza. De aceasta data insa despre “Minciuna”, despre cauzele si efectele ei. Intrebat deseori (de prieteni) care este piesa sa preferata de pe acest album (si indecis fiind) a raspuns intr-un interviu ca daca ar fi sa puna o piesa pe repeat aceasta probabil ar fi “Minciuna”, “deoarece da de gandit”.

“Epoca ruginii” este insa fara drept de contestare piesa mea preferata de pe acest album. Cu Dj Undoo atat la platane cat si la productie, la fel ca pe “Putred” il intalnim si pe Kioru la chitara acustica. Ceva in plus instrumentalului este oferit de Stefan Muresan la chitara bass, iar Serafim exprima perfect conceptia de epoca a ruginii si un Praetor in conditii perfecte pe un refren de nota 10. Inconjurati de tehnologie si probleme, piesa este un idemn la revolutie, la trezire la realitate, iar epoca ruginii este echivalenta cu epoca rusinii. “In timp ce noi ne inconjuram cu metale devenim fiinte simple ne-am pierdut in cautare de comori,instinctele mor si se nasc
monstrii ispitele capata forme ciudate in foc si te prind in capcana lor de fier si betoane si te tin luminat de un ecran si neoane ratacind,lanturi si ceasuri au e ruginit au ramas lipite de piele suflete au oxidat si ele; Uite cum se ascund bancherii in citadele dar sunt goi dupa perdele inchinandu-se puterii […] Doar haosul nu e sintetic ,se aproprie momentul cat sa mai reziste imperiul Am auzit cum clocoteste infernul Pregateste-te sa cada guvernu', pregateste-te sa cada guvernul” (Serafim).

Cu bariere intre comercial si underground si cu tot mai multi (mc-i) pregatiti sa accepte compromisuri, Butch defineste “MC”-ul din visul sau (“mc-ul din visul meu e mort in Piata Libertatii […] mc-ul din visul meu este asasinat de surzi […] mc-ul din visul meu nu canta mai mereu, de multe ori asculta…”) si “mc-ul din visul tau” (“mc-ul tau e lins in cur de multi […] mc-ul din visul tau viseaza topul […] al tau face orice din ochii lumii”).

Ramane Ortega la productie si pentru “Luana”, personaj intalnit deja in piesa “Lumina rosie” (produsa tot de Ortega). Aflam ca “dansa, asta facea in fiecare noapte”, “are 27, si el avea doar 18 jumate”, dar aflam inca de la inceput ca “pe masa la urgenta, Luana-i moarta”.

“Apostrof” e o versiune mai metaforica si mai profunda a “epocii ruginei”, o piesa fara refren ce prezinta in 31 de versuri ceea ce se intampla in jurul nostru: “unii vor sa fie rupti, in timp ce altii vor sa rupa” […] “Pierduti, cantam doar pentru surzi” […] “Rece, lumea face din frica lege, Arunca cu noroi in tot ce nu-ntelege” […] “Vorbim intruna, dar cine sa asculte? […] Nu stim, ca viitoru-i putred”.

Daca in septembrie, pe albumul “Plecat definitiv” al lui axes, cei doi “Scriu in nopti albe”, de aceasta data, pe acest album cei doi sugereaza ca (“decat sa intelegi”) “Mai bine simti”. Valabil atat pentru mine care incerc sa disec acest album prin aceasta recenzie care scrisa dupa o alta ascultare poate fi interpretat altfel de fiecare data prin multitudinea de metafore dar si imbinarea lor cu argoul traditional, prin povestile scrise de Butch insusi si imaginatia ficarui ascultator…

“Des” e inca o melodie armonioasa, caracterizata prin autodescrieri, concluzii si sfaturi. De ce “Des”? Pentru ca “des destinele-s vapoare si ce traim i-o mare, des deschidem ochii pe tarziu si doare, des viata e uragan si rar gasim salvare”.

Isi au loc in povestile lui Butch si cele despre viata in doi in melodia “Tu”, care este un mesaj pentru “ea” si conceptia unei vieti in 2 ce se apropie de perfectiune prin momente simple, obisnuite.

O alta piesa interesanta este “Dreamcatcher” cu Cristi, un coleg de-al ui Butch care de altfel este cel ce interpreteaza chitara acustica. “Dreamcatcher” este o multitudine de metafore fiind un basm in toata puterea cuvantului. (“Lumina are gust. E de fistic sau de migdale?” […] “Bine-ai venit pe soare, aici ciresele-s amare”).

Apare pe album si Maximilian, piesa in cauza fiind “Pisici negre”, iar la productie, alaturi de Keri il intalnim si pe eTas. Piesa, cu un titlu din nou metaforic, pisicile negre fiind fetele, poate preceda piesa “Tu” (ca mod de abordare, bineinteles) , iar daca Butch vorbeste despre “pisica neagra” abordabila (“ Am zis ar fi pacat sa tac si am latrat “wwooff!”Dar ea sa vezi ca nu s-a speriat, Era sa cad cand sa intors si ma intrebat: -Ziceai ceva de o cafea?”), Maximilian insa vorbeste despre “pisica neagra” mai greu de abordat (“ei nu-i place inghesuiala, ma tine la distanta” […] si poti sa-ti iei adio de la alte vizite, nu stiu de ce te mira ca nu imparte zambete”).

“Stiu” face parte din “seria optimista” (“chiar daca ai avut o zi mai proasta, lasa […] zambeste cand viata are zimti”).

“In numele tatalui” (un remix al piesei se gaseste pe albumul lui Praetor, “Nomad”) face referiri la relatia tata-fiu din mai multe puncte de vedere: “Eu sunt tatal de esti si tu ia-ti fiul si imbata-l cu viul din tine”, “Si il vei scrie tu cand n-oi mai fi, Gandindu-te la Tatal si Fiul si sfintii Lui copii”.

Iar daca albumul incepe precum o carte cu “Prefata”, se incheie cu “Postfata”. Ambele au aceleasi versuri.

Eu insumi “declar nula” aceasta recenzie, si sincer e inutila (utila doar pentru promova acest album). Dar cu siguranta precum celelalte albume “rep” scoase in Romania in ultima vreme, nu a vandut un numa exagerat de unitati si tot rar intalnit in Romania, incasarile sunt benefice unui liceu. Personal, cumparand acest album (pe care il aveam deja ciordit de pe internet), sunt constient ca am facut o fapta buna cu ajutorul lui Butch. Recenzia reprezinta o interpretare dupa un anumit numar de ascultari, care dupa cum am mai spus, e personala si care in anumite cazuri se poate schimba, deoarece e greu sa povestesti povestile…acest album “se simte”.



Melodiile preferate de pe album:

* ”Noiembrie 64”

* “Epoca ruginii”

* “Pisici negre (cu Maximilian)”

Nota: (9,5)

Toate detaliile tehnice despre album le gasesti accesand http://www.hiphopdinromania.org/2011/02/butch-fiul-risipitor-2010.html.

Si va invit sa cititi toate recenziile pe forumul HipHopDinRomania accesand http://hiphopdinromania.forumz.ro/hip-hop-romanesc-f3/recenzii-t21.htm. Asteptam pareri si critici.
avatar
Eladio wutanghiddenmember
Admin

Mesaje : 175
Data de inscriere : 12/05/2010
Varsta : 33
Localizare : Bacau

Vezi profilul utilizatorului http://hiphopdinromania.forumz.ro

Sus In jos

RECENZIE ALBUM: Rappa – Soarele noptii (2011)

Mesaj  Eladio wutanghiddenmember la data de Mar Feb 15, 2011 2:19 am

RECENZIE ALBUM: Rappa – Soarele noptii (2011)
http://www.hiphopdinromania.org/2011/02/recenzie-album-rappa-soarele-noptii.html



Primul album al lui Rappa, “Ingeri cu coarne” a fost lansat in 2009, an in care iesea si compilatia “Rapid 86”, unde Rappa apare pe 7 din cele 12 piese. Bineinteles, nu s-a oprit aici, iar in 2010, alaturi de Leasa Dragos, a iesit “Contradictoriu”. Personal, am ramas impresionat de acest nume nou, inca de cand a scos primul sau album, in timp ce (cum chiar Rappa spunea), “lumea a fost mai interesata sa-mi analizeze etimologic numele decat sa asculte”. Insa, indiferent de cati Rappa exista in Romania (deseori se facea asocierea cu Rappa din Suceava, de la Mediaskill (?) sau confuzia cu Rappy [cei 2 Rappy]), acest Rappa din Bucuresti nu e greu sa il deosebesti de ceilalti “tizi” sau chiar mc-i, deoarece acestui Rappa ii asociezi Rapidul, dumele si/sau Leasa Dragos. Si dupa cum spuneam, Rappa, de la primul sau album, pana la cel din urma nu a stat, aratand nu numai cantitate dar si calitate. Evolutia e vizibila an de an, iar aprecierile continua sa apara, nu doar de la mine.
Revenind la “Soarele noptii”, inca de la prima privire observ ca ramane acelasi anturaj. Ii regasim pe Leasa, Sarkastik, Liry, C.C. si Shutz la microfon si Benzen, Shutz, ILLusionist si Parshiwu la productie. Dupa prima ascultare, observ si acelasi “stil” de dume si aceeasi pasiune pentru Rapid. Dar dupa cum spuneam, cel mai bine se observa evolutia, atat in flow cat si in lirica.
Albumul incepe si se termina intr-un mod interesant si original, combatibil cu titlul. Intro-ul se numeste “Rasarit”, cu Dem Rădulescu (30 septembrie 1931 - 17 septembrie 2000) care citeaza din Eugen Ionescu, iar outro-ul “Apus”. Iar daca “Rasarit” te invata cum sa fii fericit, vorbeste despre celebritate si popularitate, despre umilinta, “Apus” despre cum poti ajunge faimos. Ambele sunt asezate pe acelasi instrumental “oferit” de Shutz.
“Soarele noptii” e mult mai “serios” decat “Ingeri cu coarne”, dovada fiind piese precum “Poetul nu cerseste”, “Nu se uita niciodata” (ce vorbeste despre primele amintiri ale vietii, si despre lucrurile facute pentru prima oara in viata), “Cand cerul plange” cu Liry si Zhao (ce are ca subiect principal moartea si durerea pe care ea o aduce), “Unde se duc visele” (in care ascultam povestea lui Rappa insusi, visele pe care el le avea in copilarie, experientele prin care a trecut si pasiunile pe care le-a avut inca de mic), “Cu inima in palma” (un indemn la optimism si la fericire), “Autistul” (piesa in care Rappa seamana foarte mult cu Butch, liric vorbind), “Soarele noptii” cu Leasa Dragos si Mugurel Grasu (“noi suntem bagabontii ce nu strang mana sortii, ce rad in fata mortii, suntem soarele noptii”), “Sus pe gard” (piesa dedicata Rapidului si da, nu e o noutate cand e vorba de Rappa, dar de fiecare data reuseste sa o spuna cu alte cuvinte), “Arta face toti banii dar banii nu fac arta” (titlul piesei spune tot, piesa fiind un anti-compromis si duce cu gandul la “Poetul nu cerseste”), “Cealalta zi de nastere” (o ipoteza a mortii lui Rappa si scrierea testamentului), iar in aceasta parte “serioasa” a albumului intra bineinteles “Rasarit” si “Apus”. Cealalta parte, cea comica-caterincoasa, cea vesela, unde il intalnim pe acel “arogant pus pe glume”, e compusa din restul pieselor: “Pornostar” (“da, sunt un pornostar blasfemiator”), “In Bucuresti ca-n Chicago” cu Sarkastik si Pata (ritmuri latine cu un Rappa asa cum nu l-ai mai intalnit), “Domnii de la tara” (unde intra in vizorul sau atata “domnii de la tara” cat si “taranii de oras”), “Din centru” cu Sarkastik (preferata mea in absolut de acest album, “cu grasu! xxl? nu mugurel!”), “Dilitignore” cu Leasa Dragos(viata de messenger e tot mai frecventa printre noi. Rappa si Leasa se pun pe combinat de aceasta data) si “Nu ma cunosti” cu C.C. si Shutz (vorbeste despre exact ce spune titlul).
Separarea albumului nu e necesara, dar arata cu siguranta maturizarea muzicala al lui Rappa care abordeaza subiecte din ce in ce mai serioase.
Iar daca “Ingeri cu coarne” era eclipsat de discutiile referitoare la porecla “Rappa”si “Contradictoriu” de certurile cu Liry, Nai’gh’bah si Brugner nici “Soarele noptii” nu putea sa nu fie “dus in alta directie” de forumisti, subiectul de dezbatut de aceasta data fiind fotbalul. Din fericire, aceste 3 albume au in comun aprecierile.

Melodiile preferate de pe album:
* ”Din Centru (cu Sarkastik)”
* “Unde Se Duc Visele”
* “In Bucuresti Ca-n Chicago (cu Sarkastik si Pata)”
Nota: (8,5)

Toate detaliile tehnice despre album le gasesti accesand http://www.hiphopdinromania.org/2011/02/rappa-soarele-noptii-2011.html .
Si va invit sa cititi toate recenziile pe forumul HipHopDinRomania accesand http://hiphopdinromania.forumz.ro/hip-hop-romanesc-f3/recenzii-t21.htm. Asteptam pareri si critici.
avatar
Eladio wutanghiddenmember
Admin

Mesaje : 175
Data de inscriere : 12/05/2010
Varsta : 33
Localizare : Bacau

Vezi profilul utilizatorului http://hiphopdinromania.forumz.ro

Sus In jos

RECENZIE ABUM: Sisu – Temnita luminii (2011)

Mesaj  Eladio wutanghiddenmember la data de Dum Apr 03, 2011 6:57 pm

RECENZIE ABUM: Sisu – Temnita luminii (2011) http://www.hiphopdinromania.org/2011/03/recenzie-abum-sisu-temnita-luminii-2011.html

http://www.hiphopdinromania.org/2011/03/recenzie-abum-sisu-temnita-luminii-2011.html

Pentru multi, rap-ul romanesc la ora actuala e “ranit”, a ramas undeva in anii 90 si a inceput sa decada in noul mileniu. Muzical vorbind, pe Sisu l-am cunoscut inca din anul 1997, prin clasa a VI-a, pe cand aveam 12 ani si la stand-ul de langa scoala gasisem caseta “Baieti de cartier”. Am ramas uimit si placut impresionat de primul lor album. Apoi, in 1998 a urmat “Nicaieri nu-i ca acasa”. Chiar daca nu erau atatea surse de informatie precum in 2011, era radio, era tv si chiar daca la ambele rap-ul nu rula cum ruleaza acum (sper ca ai prins duma), puteai da de casetele hip-hop mult mai simplu decat acum cand totul se face prin comanda online si 1 album la 20 sunt lansate independent. In 1998 a fost un “boom” pentru hip-hop-ul romanesc, si La Familia intrau pe canalu romanesc Atomic cu videoclipul “Tupeu de borfas”. Revenind la Sisu, el a fost primul din trupa care a scos un material solo, in 2000, albumul “Strada mea” si in 2009 “Vacanta in Mexic”. Mai putin norocos Puya care in 2001 nu a reusit sa lanseze pe piata primul sau material solo intitulat “Pana la capat in felul" meu”, dar care in 2009, cu cel de-al doilea album solo, “Romanisme” a reusit sa se impuna nu doar in hip-hop-ul romanesc dar si pe piata muzica din Romania.
Pe de alta parte, in 2009, am reusit sa vorbesc cu Sisu, iar dupa 2 interviuri, din martie si octombrie 2009, Sisu s-a dovedit a fi “intai om apoi mc” nu numai prin disponibilitatea de a sta la o sueta pentru un blog necunoscut dar si prin increderea acordata, atat mie cat si mc-ilor necunoscuti acceptand in 2009 sa participe compilatia “Hip Hop Din Romania”. Revenind la muzica, cei 2, atat sub numele de La Familia cat si sub numele de Sisu si Puya au avut mereu parte de succes, iar pe plan solo, fara doar si poate, Puya a reusit sa se impuna. Nu lipsesc insa acuzatiile. Si da, e drept, Puya “nu mai este” Puya, albumele sunt mai mult hip-pop (nu manea cum spun unii) decat hip-hop, dar trebuie sa recunoastem ca fanii lui si faniii La Familia in general sunt ipocriti. La Familia au fost mereu comerciali. La Familia au colaborat cu 3 Sud Est si Dan Armeanca inca de la inceput, asadar atat influentele dance sau pop au o vechime de peste un deceniu in ceea ce ii privesc.
“Temnita luminii”, dupa cum am mai spus, este cel de-al 3-lea album solo al lui Sisu. Iar daca albumul “Strada mea” era promovat de videoclipul piesei “Spune-mi ce vrei” in colaboare cu Negrutzu de la 3 Sud Est pe album apareau si colegul sau de trupa, Puya sau prietenul de la Mafia, Uzzi. Iar dupa o pauza de 9 ani, conditionata de diverse probleme personale si nu numai, a revenit cu albumul “Vacanta in Mexic”. O alta atitudine fata pe primul album cu siguranta si dovada sunt atata colaborarile cat si versurile. In martie (2011) insa “Temnita luminii” este momentu lansarii. Desi albumul a scapat si pe net, Sisu a incercat sa faca tot ce ii sta in putinta sa nu fie foarte imprastiat. Imi aduc aminte ca in iunie 2010, Sisu mi-a trimis piesa “twist hjedtyhjet”. Da, ciudat nume, iar din titlu se deduce doar productia. Era vorba de piesa “Am nevoie de rabdare”. Pe atunci erau versurile, un mic demo nemasterizat, o ideie. Tot atunci mi-a trimis si “78 fdghbdtgh”, ulterior devenind “Nopti de foc”. Nu stiu daca aceste 2 piese sunt primele inregistrate pentru album, daca sunt primele idei, dar au fost trase in mai 2010 si asta inseamna ca Sisu e pus intradevar pe treaba (a anuntat deja cel de-al 4-lea album).
Momentan, albumul nu a fost lansat oficial, concertul urmand sa se tina in martie, pe 27, in Silver Church. Dar nu e un mister ce va include albumul deoarece a avut un promo si cum am mentionat mai sus, a fost scapat pe net.
Prima piesa, “Imi place”, e in colaborare cu Motzu si Pacha Man. Si aflam nu numai ce le place, dar si ce nu le place. Iar Sisu isi spune punctul de vedere in ceea ce priveste rap-ul inca de la inceput: “Imi place rap-ul dar, stii ca multi raperi nu-mi plac, ca nu cred ca poti sa faci asta daca nu-l placi pe 2pac…la urma urma urmei ce pula mea ai putea sa comentezi? ca avem un stil la care nici n-ai putea sa visezi”.
Piesa “Rude boy” a fost prima care a promovat albumul, beneficiind si de un videoclip (cel mai bun din 2010 dupa parerea mea). Alaturi de Sisu, pe refren il regasim pe Pacha Man, iar la productie pe Rappy si Mozart.
“Daca vrei” e “latura noua”. Ii intalnim pe Baboi (si dupa cum stim, lucreaza din greu la albumul solo, proiectele Verbal “pierzandu-se”) si pe What Up. Cel din urma e un nume nou in muzica romaneasca, iar de recent a lansat un clip alaturi de Maximilian. Surpriza insa, What Up isi foloseste intradevar vocea si sincer momentan nu l-am intalnit niciunde intr-o asa conditie aproape perfecta.
Piesa “Anotimpuri” suna un pic a Manau (vezi piesa Panique celtique de albumul cu acelasi nume). Nu e vorba despre anotimpuri din punct de vedere literal. Interventia lui Subsemnatu’ e pe refren: “Si cand ninge in cartier, baietii se omoara, au dat arme la copii cand se joaca afara, unde se duc mai devreme la nani, unii profita si isi numara banii”. De remarcat si sample-ul (nu stiu exact filmul), folosit si de trupa Anturaj in piesa “Adevarul costa scump”.
“Am nevoie de rabdare” este cea de-a 2-a piesa cu videoclip si este in colaborare cu Angeles, un alt nume nou in “anturajul muzical” al lui Sisu. Pe aceasta piesa se remarca partea poetica al lui Sisu, ca pe aproape tot albumul de fapt.
Il intalnim si pe Dragonu’ aka 47 in piesa “Iti lipseste curajul”. Iar daca Sisu se incearca sa inteleaga unde e curajul (“e poate pe campurile de la Plevna, sau in bagabontii care isi rup vena, e poate in ala de la tara care ara, pune o samanta si-avem sa mancam o iarna…”), Dragonu’ (seamana din ce in ce mai mult cu Uzzi) incearca sa dea o definitie a curajului intr-un amestec de cuvinte…
Alaturi de Bibanu si Zmili, Sisu vorbeste despre “Caractere”, iar cu Super Ed despre “Joc de copii”, care pune accentul pe iubire.
“Mintea mea” seamana (negativul) cu “Americandrim”. Subiectul abordat este insa altul, iar titlul nu duce in eroare. De aceasta data insa, What Up nu se remarca vocal ca pe “Daca vrei”, semanand mai degraba cu Angeles.
Se vorbeste din nou despre iubire, atat in “Skit” (extras din filmul “Secretul lui Bachus”) cat si in “Complementar”, unde Sisu isi arata din nou latura romantica, mult mai poetica decat cu un deceniu in urma, ca de exemplu pe piesa “Spune-mi ce vrei”.
Iar daca vorbeam despre anii 90, colaborarea cu Giovanni (de la Il-egal), ne duce cu gandul la acele vremuri, iar Sisu in acea piesa se intoarce mult mai mult in timp…pana la Isus. Piesa este foarte religioasa si cu mesaj foarte subliminal…pornind de la titlu (“3”) si versuri de genul: “Orice gand devine in timp usor cuvant, cuvantul se transforma usor in fapta curant”.
Din nou Dragonu’ aka 47, de aceasta data pe piesa “Bagabonti in tara minunilor”. Am uitat sa precizez ca albumul este plin de sample-uri, iar aceasta piesa contine chiar si sample-uri din La Familia (“Stilul asta de viata nu o sa-l mai vezi nicaieri”). Piesa vorbeste despre latura bagabonteasca a Romaniei: “e paradisul hotilor de genti, tara drogatilor decenti, tatilor beti..tara sclavilor independenti” (Dragonu) … “aici e Romania nene, avem doar fapte grele, de la presedinte la golan avem dosar penal” (Sisu).
Al doilea “Skit” introduce partea “pornografica” a dragostei dezbatuta in piesa “Nopti de foc” cu Giovanni si Angeles. Actiunea se petrece intr-un night iar atat Sisu cat si Giovanni sunt implicati in abordare.
Din nou ca in “vremurile bune”, iar de aceasta data il intalnim pe “noul” Cabron. “Strada” il are pe cel din urma pe un refren “autotunat”, iar Sisu nu vorbeste despre bagabontii din strada ci despre tot ceea ce se intampla in jurul nostru, despre politicieni si “obiceiurile” romanesti.
“O sa trecem peste” contine pe refren un cor de copiii (asemanator cu Nas, I can) si Sisu protesteaza din nou impotriva politicienienilor dar contesta un pic si romanii: “romanii mei protesteaza dar protesteaza aiurea, ca un mic si o bere le-nchide intotdeauna gura, si pleaca acasa strigand "Asta is banditi!”, te-au pacalit cand i-ai votat credeai ca-s sfinti, e normal lumea mai baga si-n buzunar, dar in pula mea mai trage un pic si de fermoar, ca ne-am saturat de parlamentu “cel mai mare-i bradul cel mai inalt” si minciuna ca politica de stat”… O piesa linistitoare, calma, cu un refren pe masura si un mesaj total opus starii ce pare mai degraba strigatul poporului de zi cu zi, neauzit.
Se mentine calmul si pe piesa “Stare de spirit”. Sisu, din nou, poetic si spiritual: “ca asta-i poezie nu e nici o indoiala…atunci cand scrii scrie ca sa poti trezi o tara…fiecare dintre noi intr-o buna zi vom da socoteala…apara cuvantul care traieste, zideste, care hraneste mii oameni dintr-un singur peste, lumea imi supune credinta la teste, cand de fapt de la mine ar trebui sa invete cum se zambeste”.
Dupa atata calm, “Ca-n 97” e pe un ritm rapid…Subsemnatu’, Pacha Man, MicGee si Estradda nu aluneca pe beat, ritmul insa este incetinit de Sisu care sincer nu cred ca ar fi facut fata.
Albumul se incheie cu “Outro”:
“Ie, ie, ie,aaa, ie, ie, ie, ie, uuuu/ Lumea se-nvarte in flow de tobe sparte/ Poti sa te lasi lay low sau poti sa te lasi pe spate/ cand asculti piese de-astea care nu-s de audienta generala/ Au o latura personala una sentimentala / Ma jignesti daca ma bagi in aceeasi oala / Cu o zdreanta penala ce vrea sa apara la Tv in loc de scoala/ Multi vorbesc de parca m-ar cunoaste de o viata/ De parca stam pe aceeasi strada, impartim aceeasi zdreanta/ Ca multora daca vrei si le arati partea ta frumoasa, a doua zi vin si fura tot ceea ce gasesc prin casa/ Asa ca poti sa-mi spui cum vrei ca mie nu imi pasa/ Am fratii mei cu mine ne doare in pula de brigada albastra/ ieee, e micul Mexil aici, da da, plecam in vacanta si ajungem in temnita, Temniti luminoase, cu neoane, becuri multe stralucitoare, inconjurati de umbre si pregatim marea evadare, Micul Mexic se pregateste, e Sisu Tudor aici, e Motzu, e Subsemnatu, e Pacha, e Cedry2k, e Dragonu aka 47….Special K in da house, Specii, e What’s Up, e Angeles, e Micul Mexic, E giovanni, e IL-Egal, e Haita, e Buze, e Salajan Bucuresti, e Salajan fuckin’ Bucuresti, e Super Ed….Brasovul e in casa, stii ca …e Bibanu, e Dj Twist, e Dj Wicked, Cluju-i cu mine…stii cum e, toata brigada, e VoiceCutz, Sagace, e Adapter…da da, Constranta, e Rappy, e Commy, e Pata stii ca e toata brigada aici, e Zmili, sunt baietii mei din Salajan, e Raul,e Bibbi, e Benga, toti baietii nostri, e gogu, e Catalin, Micul Mexic in toata lumea, cel putin in Romania, in Bucuresti, Salajan sunt. Si sa nu uit, e Puya, e Scandalos music, E La FAMILIA!, ba bulangiilor, n-am murit!”.


Melodiile preferate de pe album:
* ”Strada (cu Cabron)”
* “Rude boy (cu Pacha Man)”
* “Daca vrei (cu Baboi si What’s Up)”
*”O sa trecem peste”
*”Outro”
*”Iti lipseste curajul (cu Dragonu)”


Nota: (9,5)

Toate detaliile tehnice despre album le gasesti accesand http://www.hiphopdinromania.org/2011/01/sisu-tudor-temnita-luminii-2011.html. Arrow
avatar
Eladio wutanghiddenmember
Admin

Mesaje : 175
Data de inscriere : 12/05/2010
Varsta : 33
Localizare : Bacau

Vezi profilul utilizatorului http://hiphopdinromania.forumz.ro

Sus In jos

Re: RECENZII :

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum